„Coin d’herbe”, pictat de Van Gogh, ascunde un chip

Legenda celui mai blestemat dintre artiști este deja binecunoscută. Vincent van Gogh a trăit fără un ban… Și, prin urmare, a refolosit multe tablouri. Experții olandezi estimează chiar că 30% din producția din primii ani ai lui Van Gogh a servit drept suport pentru noi inspirații. Nemulțumit și, mai ales, foarte sărac, artistul își aplica culorile peste vechile compoziții. Aici începe o captivantă vânătoare de indicii pentru oamenii de știință.

Tehnologiile moderne de restaurare și conservare din muzee dezvăluie uneori surprize. Este și cazul tabloului „Coin d’herbe”, 1887.

Tabloul se află expus de mai mulți ani la Muzeul Kroller-Müller din Otterlo, în Țările de Jos. Se știe că Van Gogh l-a pictat la Paris, între aprilie și iunie 1887, la doar un an după ce s-a alăturat fratelui său Theo. A rămas acolo doi ani, până la mutarea sa la Arles. A fost o perioadă foarte fructuoasă pentru pictor, care frecventa efervescența artistică a capitalei, stimulat de impresioniști.

Stilul său evolua: Van Gogh începea să descrie viața pariziană. De asemenea, își lăsa paleta să se exprime prin culori vii și strălucitoare, care, la mulți ani după moartea sa, îl vor face celebru.

În 2001, ceva a început să se contureze sub tabloul „Colț de iarbă” de la Kroller-Müller. Studiind pânza cu ajutorul razelor X și al reflectografiei în infraroșu, muzeul a descoperit sub stratul de vopsea o zonă cu o concentrație ridicată de pigment de alb de plumb, pe care maestrul îl folosea. Această examinare a lăsat să se întrevadă și un chip, fără a oferi însă o imagine clară.

Muzeul a încredințat tabloul cercetătorilor de la Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) și din Anvers (Belgia). Opera a fost analizată la sincrotronul DESY din Hamburg. Acceleratorul de particule a emis o rază X intensă într-un punct precis, permițând astfel analiza pigmenților de pe pânză. Sub stratul de mercur și antimoniu, echipa de cercetători a descoperit chipul foarte clar al unei femei.

Istoricii de artă susțin că acesta seamănă cu unul dintre personajele din tabloul „Mâncătorii de cartofi”, realizat de Van Gogh în 1885. Se știe că, în acea perioadă, artistul a pictat chipurile unor oameni din mediul rural din împrejurimile satului olandez Nuenen. Mai multe tablouri i-au fost trimise fratelui său Theo, la Paris.

Atunci când artistul va veni să i se alăture, le va refolosi pictând peste ele. De atunci, astfel de analize continuă să fie efectuate asupra tablourilor marelui maestru. Și le permit specialiștilor să înțeleagă mai bine opera complexă a unui artist prolific, al cărui stil nu a încetat să evolueze de-a lungul timpului.

Cea mai recentă dovadă datează din 2012: o natură moartă reprezentând un buchet de flori, datată din 1886, a fost autentificată ca fiind opera lui Vincent van Gogh, cu ajutorul noilor tehnici de radiografie cu raze X. Tabloul, păstrat și el la Muzeul Kroller-Müller, a fost atribuit în 2003 unui „anonim”, după ce a fost considerat mulți ani „un posibil Van Gogh”. După o examinare atentă, nu a mai existat nicio îndoială: pigmenții sunt caracteristici. Și sub pânză s-au văzut siluetele a doi luptători cu pieptul gol.