„Cumințenia Pământului”, în cea mai mare retrospectivă Brâncuși

Cea mai mare retrospectivă Constantin Brâncuși va fi deschisă în Galeria 1 de la nivelul 6 al Centrului Pompidou Paris în perioada 27 martie – 1 iulie 2024.

Expoziția-omagiu reunește 120 de sculpturi, dar și sute de fotografii, desene, filme, documente de arhivă, precum și elemente de mobilier din atelierul parizian al artistului.

Curatoriată de Ariane Coulondre, pregătită timp de doi ani, expoziția este organizată în parteneriat instituțional cu Institutul Cultural Român și Ambasada României în Franța.

Viziunea curatorială propune și o experiență imersivă în atelierul lui Brâncuși, realizată cu ajutorul scenografului Pascal Rodriguez, completată de un spațiu destinat informării.

Pentru această expoziție au fost împrumutate lucrări ale lui Brâncuși din colecțiile unor instituții ca Tate Modern, MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și Muzeul de Artă Craiova.

„Cumințenia”, invitată special de Pompidou

Dacă opera de artă „Cumințenia Pământului”, clasificată „Tezaur”, nu a ajuns la ampla expoziție Brâncuși în programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, ea va fi prezentă la Pompidou Paris, într-o primă ieșire din țară după 2019, când a fost expusă la Bruxelles.

Sculptura realizată în 1907 a părăsit deja țara cu o autorizație de export temporar.

Invitația de a participa în expoziția de la Paris a fost transmisă proprietarei sculpturii în urmă cu mai bine de un an, a precizat pentru curatorial.ro avocatul Bogdan Grabowski.

„Statul, autoritățile nu au nicio contribuție în acest caz. Ba chiar încearcă să limiteze drepturile proprietarilor de opere de artă clasate”, a declarat Grabowski pentru curatorial.ro. „Comisia care a acordat autorizația a pus piedici, inițial. Ne-am luptat puțin și, într-un final, ne-a dat autorizația. Au vrut să trateze sculptura ca și cum ar fi fost proprietatea statului român”.

Cât privește o eventuală reluare a discuțiilor, negocierilor privind achiziționarea de către stat a sculpturii, în ultimii ani nu a existat un dialog cu autoritățile, a mai spus avocatul. După încheierea retrospectivei, sculptura „Cumințenia Pământului” va reveni în țară.

Brâncuși – Revoluție a gestului, formei și spațiului

„Fragmentarea pe care o aduce Brâncuși în istoria sculpturii este triplă: o revoluție a gestului, o revoluție a formei și o revoluție a spațiului“, a declarat curatoarea Ariane Coulondre într-un interviu publicat în revista Centre Pompidou.

În opinia ei, Brâncuși a extins conceptul de artă aducând în discuție soclul, piedestalul, în mod tradițional utilizat pentru a demarca opera de mediul înconjurător, artistul român transformând soclurile în lucrări de artă autonome, fără a mai stabili o ierarhie a pieselor.

„Coloana Infinitului”, spune curatoarea, a fost creată pornind de la un soclu a cărui formă este repetată pe verticală, acesta putând fi considerat un moment decisiv în istoria sculpturii. Totodată, este amintit celebrul moment din 1926, când lucrarea brâncușiană din metal „Pasăre în văzduh“, aparținând fotografului Edward Steichen, a fost subiectul unei dispute la vama Statelor Unite ale Americii, ceea ce a condus, într-un fel, la redefinirea noțiunii de artă.

Alături de lucrările expuse, curatoarea a ales să dezvăluie și unele detalii despre afinitățile muzicale ale sculptorului român, dansul și muzica fiind parte importantă a vieții sale. Un meloman desăvârșit, Brâncuși a fost impresionat de muzica unor compozitori precum Erik Satie, Darius Milhaud și Marcel Mihalovici.

„Leda”, prezentată în mișcare

Ca un element inedit al expoziției, lucrarea „Leda” va fi prezentată în mișcare, pe un piedestal rotativ, în perpetuă metamorfoză, așa cum însuși Brâncuși o prezenta în atelierul lui.

„Nu trebuie să îmi respectați sculpturile, ci trebuie să le iubiți și să vă jucați cu ele”, spunea artistul.

Ariane Coulondre este specializată în istoria avangardei în Franța. Printre expozițiile curatoriate se numără„Fernand Léger, le beau est partout“ (Centre Pompidou-Metz, 2017), „Le Cubisme“ (Centre Pompidou, 2018), „Germaine Richier“ (Centre Pompidou, 2023), în ultimii ani devenind interesată în mod deosebit de sculptură.

Cea mai recentă retrospectivă Brâncuși în Franța a avut loc la Centre Pompidou în 1995, fiind curatoriată de Margit Rowell.

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobița din județul Gorj. După studii de specialitate la Craiova (Școala de Arte și Meserii) și București (Școala de Bellearte), a ajuns la Paris în 1905, unde a interacționat cu avangarda artistică. Activitatea lui creatoare a atins apogeul între 1914 și 1940. După ce a obținut cetățenia franceză, în 1952, Constantin Brâncuși a lăsat moștenire statului francez, în 1956, atelierul și lucrările sale pariziene. Artistul a murit în 16 martie 1957, fiind înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.