Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
DOCUMENTAR – O după-amiază în Grădinile Tuileries, în prima pictură de anvergură a lui Manet despre viața contemporană pariziană

DOCUMENTAR – O după-amiază în Grădinile Tuileries, în prima pictură de anvergură a lui Manet despre viața contemporană pariziană

Tabloul „Muzică în Grădinile Tuileries/ Music in the Tuileries Gardens”, pictat în 1862 de Edouard Manet, a fost prima pictură de anvergură ce redă viața contemporană în Paris, accentuând interesul artistului pentru timpul liber, un subiect care îl va preocupa tot restul vieții.

Scena prezintă o mulțime bogată și la modă ce include mulți artiști și intelectuali. O prezentare făcută de National Gallery în avanpremiera expoziției „Discover Manet and Eva Gonzalès” care va fi deschisă în octombrie la muzeul londonez. În viitoarea expoziție, care se va deschide în octombrie, portretul Evei Gonzalès este plasat într-un context mai larg, incluzând autoportrete realizate de femei din secolul al XVIII-lea până la începutul secolului al XX-lea, comparându-le și contrastând cu portretele pictate ale acestora de colegii lor artiști și profesori. Acestea includ picturi de Elisabeth Louise Vigée Le Brun (1755-1842), Angelica Kauffmann (1741-1807), Berthe Morisot (1841-1895), Alfred Stevens (1823-1906) și Laura Knight (1877-1970), printre alții.

Manifest artistic

Revenind la pânza lui Manet, grupul inspiră o senzație aproape curtenească și s-a adunat sub un baldachin de castani în Grădinile Tuileries (la acea vreme o prelungire a palatului lui Napoleon al III-lea), pentru a asculta unul dintre concertele susținute acolo.

manet2

Chiar Manet poate fi văzut în partea stângă a tabloului, ținând un baston pe care privitorul îl poate interpreta și ca pe o pensulă. Trupul său este tăiat de marginea pânzei și este parțial ascuns de bărbatul din fața lui, pictorul de animale Comte Albert de Balleroy, cu care Manet împărțise studioul.

Ca un gentleman-dandy care stă la marginea adunării, Manet este un participant la scenă, dar este și detașat de aceasta. Prezentându-se astfel, el poate fi identificat ca un „plimbăreț”, un „solitar” în oraș, care face parte din mulțime dar o și observă de la distanță.

Manet a cultivat rolul de „flâneur” când mergea aproape zilnic în Grădinile Tuileries pentru a face studii despre societatea pariziană.

Pictura, ce face parte din colecția National Gallery London, are statutul de manifest artistic și, în mod justificat, a fost descrisă drept cel mai timpuriu exemplu de pictură modernă datorită subiectului și tehnicii sale.

Protagoniști ai vieții artistice

Ulei pe pânză, 76×118 cm, tabloul ilustrează o scenă de viață pariziană de al jumătatea secolului XIX.

Poetul Baudelaire este reprezentat aici împreună cu alți protagoniști ai vieții artistice și mondene din metropolă (îi regăsim și pe fratele lui Manet, Eugene, pe criticul Theophile Gautier și pe pictorul Fantin-Latour).

Fratele pictorului este reprezentat vorbind cu o domnișoară elegantă. Subiectul nu a plăcut criticii care l-a considerat prea legat de cotidian și insuficient de rafinat pentru a fi luat în seamă.

Tabloul, criticat în expoziția de la Galeria Martinet

În mod sigur, Manet s-a folosit, spun criticii, de fotografii pentru a reprezenta personaje pe pânză. Dar pictura lui nu este fotografică: este executată cu tușe rapide, sumare și aproape neglijente. Expusă la Galeria Martinet din Paris în 1863, ea a fost foarte criticată. A fost apărată însă cu vehemență de scriitorul Emile Zola.

Manet a fost interesat de spectacolul monden al burgheziei pariziene care se reunea la umbra copacilor din Grădinile Tuileries. În această pânză nu este acțiune, nu se întâmplă nimic. Pictorul privește, participă și descrie, fără să se îngrijească prea mult de calitatea desenului ori de corectitudinea perspectivei. El acționează aproape ca un jurnalist care scrie pentru ziar. Personajele sunt reprezentate cu ajutorul petelor de culoare, cu o pensulație liberă, care, privită de la distanță reușește să redea atmosfera locului, zgomotul oamenilor, foșnetul rochiilor.

Pânza, inovatoare, a reușit să-i influențeze pe tinerii artiști care aderau la pictura „en plein air”. Impresionismul va lua naștere datorită unor astfel de opere.

Credit foto: The National Gallery