Expozițiile românești ale anului 2024

Expozițiile organizate anul acesta în București și care au reprezentat România în străinătate au avut în centru artiști emergenți și consacrați, români și străini, și au atras zeci de mii de vizitatori.

Au fost inaugurate ample expoziții permanente, expoziții temporare de grafică, pictură și sculptură, iar finalul anului a marcat revenirea unui eveniment important în zona artistică românească.

Curatorial trece în revistă cele mai importante evenimente artistice din Capitală, cărora le este adaugată prezența României la cea mai mare expoziție de artă din lume.

MNAR

Muzeul Național de Artă al României a inaugurat anul acesta Galeria de Artă Decorativă Europeană și Galeria de Artă Orientală.

Galeria de Artă Decorativă Europeană, un proiect realizat în mai mult de un deceniu, reunește sute de obiecte ce datează din secolele XVI – XIX de la ateliere prestigioase din Europa și ocupă șase încăperi la etajul al treilea al corpului A2 al muzeului.

Alături de aceasta, Galeria de Artă Orientală găzduiește aproximativ 600 de obiecte de artă provenite din Azerbaidjan, Bulgaria, China, Daghestan, Egipt, Grecia, India, Iran, Japonia, Siria, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan, selectate din cel mai important și mai valoros patrimoniu de artă orientală și extrem orientală din țară, administrat de Muzeul Național de Artă al României.

Anul acesta, MNAR a vernisat, între altele, expozițiile „Dissonance – Platform Germany #3”, ce poate fi vizitată până în 23 februarie 2025, „Tadeusz Kantor – Artist oriunde și oricând”, parte din Sezonul Cultural Polonia-România 2024-2025, deschisă până în 9 martie 2025, „Ileana Sonnabend & Arte Povera” și „Ion Vlasiu. Omul printre arbori”. În același sezon, expoziția aniversară „Nicolae Grigorescu – pictor al ethosului românesc” a fost deschisă la Muzeul Național din Gdańsk.

O expoziție deosebită a fost „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, nu doar prin amploare, ci și prin scandalul iscat, la începutul anului, după ce mai mulți critici și istorici de artă au susținut că au fost expuse și falsuri din colecții private. După săptămâni de acuzații și tergiversări, cazul a rămas neconcluzionat, colecționarul în cauză retrăgându-și lucrările, iar instituțiile spunând că vor face o analiză. Ministerul Culturii şi Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor au elaborat un ghid de bune practici destinat colecţionarilor şi curatorilor care organizează expoziţii atât în muzee, cât şi în alte spaţii culturale cu lucrări din colecţii private.

MNAC

Una dintre cele mai impresionante instalații expuse la Muzeul Național de Artă Contemporană a fost „Ziua Întâi” a artistei Victoria Zidaru. Ea a putut fi vizitată până spre finalul lunii mai. Sculptorița a realizat – special – o instalație din material textil, vegetal, precum și obiecte din pânză, umplute cu fân și plante aromate, și lucrări video și sonore.

În vară, piese arheologice și etnografice au fost puse în dialog cu arta contemporană din colecțiile MNAC. Expoziția „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, curatoriată de Călin Dan și Celia Ghyka, reprezintă evenimentul central al programului „MNAC – 20 de ani în Palatul Parlamentului” și este încă găzduită în spațiile de la parterul muzeului, amenajate conform unui design original adecvat acestui demers curatorial interdisciplinar.

Vernisajul noului sezon expozițional de iarnă al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC20bis – va avea loc în 12 decembrie.

ARCUB

Expoziția „Universul lui Salvador Dalí” deschisă la Arcub Gabroveni timp de nouă luni a fost vizitată de mai mult de 100.000 de persoane.

A fost de departe cea mai populară expoziție deschisă anul acesta în țară. Colecția cuprinde sculpturi în bronz și sticlă, litografii, gravuri, ilustrații de carte, miniaturi din aur incrustate cu pietre prețioase, dar și mobilier suprarealist ce poartă amprenta inconfundabilului artist. Ea ajunge luna aceasta la Cluj-Napoca.

Între altele, toamna aceasta, Arcub a găzduit „Delir controlat”, cea mai amplă expoziție a lui Tudor Banuș, cu aproximativ două sute de lucrări, multe dintre ele emblematice pentru creația artistului grafic.

Art Safari

Art Safari a avut două ediții anul acesta în București.

Cea de-a 14-a ediție a cuprins expoziții în care istoria și arta românească au fost în prim-plan. Subiecții au fost Eustațiu Stoenescu, personalități marcante ale României, muzeul „secret” de la Topalu, Atelierele Pangratti și Alma Redlinger.

Cecilia Cuțescu-Storck și Balcicul, regina Maria a României alături de femeile pictore și sculptore, Sibylle Bergemann, una din cele mai importante fotografe contemporane din Germania, sânii în istoria artei românești și noul val de artiste sunt principalele subiecte ale celei de-a 15-a ediții Art Safari, deschisă până la 15 decembrie 2024.

Romanian Design Week

Ansamblul istoric de trei clădiri intitulat generic Restaurantul Cina a revenit la viață anul acesta. Cele patru niveluri și terasa au fost redeschise publicului, odată cu festivalul Romanian Design Week.

A douăsprezecea ediție a RDW, cel mai complex eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România, a avut tema „Unlock the City”. Au fost prezentate proiecte de arhitectură, design interior, design grafic, ilustrație, design vestimentar și design de produs.

DIPLOMA Show

Câteva luni mai târziu, același spațiu a găzduit DIPLOMA Show. Festivalul a adus în atenție universuri paralele, perspective unice, multitudini de realități, reinterpretări din cotidian, peisaje abia perceptibile, experiențe personale, toate în limbaje plastice și materiale diverse, construite și deconstruite de tineri artiști, arhitecți și designeri.

Expoziția, cu lucrări semnate de 145 de tineri, a luat forma unei colecții de stiluri, culori și forme, ritmuri, emoții și influențe.

MARe

MARe/ Muzeul de Artă Recentă din București a împlinit șase ani de existență în 2024 și a primit și o nouă conducere.
Expoziția „Monstrul, Pătratul și Hohotul” – curatoriată de Dan Popescu și deschisă până în ianuarie 2025 – reunește 80 de artiști români care au activat și activează în ultimele șapte decenii. De la Horia Bernea la Andrei Cădere, de la Daniel Spoerri la Nicolae Comănescu și Suzana Dan, de la Marian Zidaru la Paul Gherasim, Dumitru Gorzo, Gili Mocanu și Constantin Flondor.

Bienala de Scenografie București

Bienala de Scenografie a revenit în peisajul cultural al Bucureștiului după o pauză de 32 de ani. Evenimentul din octombrie a sărbătorit arta scenografică românească și internațională, a avut loc în mai multe locuri din oraș și a acoperit domenii diverse precum teatru, operă, teatru de animație și păpuși, instalații multimedia și cinematografie.

Conferințe, workshop-uri și dezbateri cu participarea unor personalități marcante din domeniul scenografiei mondiale au fost de asemenea incluse în program.

Bienala de Artă de la Veneția

România a fost reprezentată la cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia de proiectul „Ce este munca/ What Work Is” al lui Șerban Savu, curatoriat de Ciprian Mureșan.

La Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, a fost prezentată componenta proiectului care a constat în realizarea, în acest spaţiu, a unui mozaic de mari dimensiuni, precum şi în desfăşurarea unui program de dezbateri publice.

Expoziția din Pavilionul României a examinat iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric și arta de propagandă din fostul Bloc de Est.

Fotografie principală: Romanian Design Week 2024 (c) curatorial.ro