Muzeele semnalează: Omul e cel mai mare dăunător al patrimoniului

Managerii mai multor muzee din țară trag un semnal de alarmă cu privire la neajunsurile domeniului, la securitatea colecțiilor naționale, subliniind în conferința „Umbre și Lumini. Te respecți, respecți patrimoniul” la care au participat și alți specialiști din domeniu, provocările reale cu care se confruntă patrimoniul muzeal.

Conferința face parte din campania „Și tu ai fost jefuit. Muzeele contează”, desfășurată de Muzeul Național Brukenthal în perioada 27 – 31 ianuarie. Atrăgând atenția publicului și decidenților din zona politică, despre patrimoniu nu trebuie vorbit doar în cazuri precum furtul de la Drents Museum din 25 ianuarie 2025. Trei persoane au fost reținute în cazul furtului Coifului din aur de la Coțofenești, obiect de artă getică, și a trei brățări dacice din aur de la muzeul din Assen (Țările de Jos).

Victima unui furt de amploare în mai 1968, Muzeul Național Brukenthal – în urma căruia patru lucrări din opt au rămas pierdute – deține una dintre cele mai importante colecții din Europa de Est. „Presiunea pe noi e și mai mare pentru că avem în comodat și 200.000 de piese proprietate a Parohiei Evanghelice din Sibiu”, a afirmat Alexandru Chituță, manager interimar al muzeului sibian.

Legat de jaful de la Drents, managerul Brukenthal s-a arătat „îngrozit de câte lucruri neadevărate s-au spus atât de istorici, cât și de muzeografii și public”, subliniind că cei care organizează expoziții în străinătate știu cel mai bine despre ce e vorba în astfel de cazuri.

„În România, avem sentimentul de lume mică și dramă mare”

„Cei din mediul cultural, inclusiv Ministerul Culturii, sunt oameni supuși presiunii. Muzeele din România nu mai pot fi cenușărese. Nu pot fi rezolvate într-o săptămână toate probleme, dar cred că putem să începem să lucrăm la ce putem face. În sfârșit, este momentul să încercăm să facem o legislație mult mai clară privind patrimoniul și muzeele. (…) În România, avem sentimentul de lume mică și dramă mare. Chestiunea e cum putem îmbunătăți atât spațiile muzeale, cât și legislația. E foarte ușor să fii aplaudat azi pentru că ai făcut o expoziție bună și mâine să fii linșat, când se întâmplă ceva”, a subliniat Chituță.

O legislație clară privitor la exportul de bunuri culturale este necesară. În prezent, ea este asemănătoare cu cea din alte țări, spun oamenii din domeniu.
Piesele de artă, de patrimoniu trebuie să circule, și din România în afară și din alte țări în România. Cu prilejul deplasării lor la alte muzee, sunt analizate și evaluate de specialiști de acolo și se întorc în țară cu alte estimări și cu o reputație mai bună.

În viitorul apropiat, Muzeul Național Brukenthal va găzdui o capodoperă Rafael – cea mai valoroasă lucrare de artă care a fost vreodată prezentată în țară. În acest context și având în vedere colecția pe care o deține, directorul muzeului solicită inclusiv pază de la Ministerul de Interne pentru muzee naționale. El a mai punctat că 20% din bugetul instituției este cheltuit, în prezent, pentru pază.
Chituță a mai solicitat MC să ceară un dialog cu alte ministere și să fie căutate soluții la problemele din muzeele românești, inclusiv salarizarea.

„Niciodată nu ai un somn liniștit când sunt plecate piese în afara muzeului”

Alexandru Gavrilaș, directorul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, este de aceeași părere, aducând în discuție necesitatea unui Cod al Patrimoniului, legislație în discuție de mai bine de două decenii.

Robert Strebeli, manager la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», a punctat: „Nu putem să nu expunem, înseamnă că nu există acel bun cultural dacă îl ascundem de public. Cel mai mare risc pentru bunurile culturale este factorul uman. Omul e cel mai mare dăunător al patrimoniului. Trebuie să înțelegem că aici putem lucra. Depinde de noi să conștientizăm, să lucrăm împreună cu decidenții pentru a proteja patrimoniul cultural”.

În Maramureș au fost furturi importante, a amintit el. Unul dintre cele mai spectaculoase a avut loc la Muzeul de Mineralogie, de unde a fost luată cea mai valoroasă piesă în 17 secunde, în urmă cu zece ani. Pe înregistrările video s-a văzut atunci că a fost o singură breșă între gratiile de la intrarea muzeului. Furtul a fost constatat abia în dimineața zilei următoare. „Furturi sunt. Nu avem voie să lăsăm garda jos. Ca manager, în calitate de connservator, niciodată nu ai un somn liniștit câtă vreme sunt plecate piese în afara muzeului. Menirea noastră e să prelungim perioada în care piesele există”.

Mirela Bârz, manager la Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, este în asentiment. A făcut apel la unitate și către autorități să ofere soluții pentru protejarea și expunerea în condiții optime a patrimoniului. „Suntem un oraș mic din nordul țării, dar suntem un muzeu mare. Bunurile culturale trebuie să circule și toată lumea merită să se bucure de ele”.

Legat de securitatea muzeului din Sighetu Marmației, care are în componență inclusiv 15 case memoriale, și în total 43 de angajați, directoarea a exemplificat: „S-a eliberat la 31 (decembrie, n.r.) un post de paznic, culmea! Ne-a fost luat. Suntem la mâna lor (a autorităților, n.r.). Când e să tăiem, tăiem de la Cultură”.

Violonistul Alexandru Tomescu, care cântă pe o vioară Stradivarius clasificată Tezaur, a vorbit și el despre presiunea la care e supus: „Din prima clipă în care am primit vioara, în urmă cu 18 ani, am știut că nu e de glumit cu patrimoniul național. Au venit cu ea multe documente. Este o emoție aparte să stii că ții în mână ceva ce face parte din patrimoniul umanității. Ele nu se mai fabrică, așa că nicio sumă nu ar putea să le înlocuiască. Este important ca aceste opere de artă, că sunt picturi ori obiecte, să își îndeplinească menirea. Pentru asta au fost create”.

În ultima perioadă, angajații din muzee au făcut mai multe apeluri, inclusiv au protestat în stradă față de neacordarea de măriri salariale promise la începutul anului 2024 și de luarea de măsuri privitor la condiții de muncă corecte și decente.

Unitate și concurență productivă

Oana Zaharia, manager la Institutul Național al Patrimoniului, a afirmat că, având în vedere nivelul bugetului, „ne găsim în situații în care trebuie să găsim soluții”.

„Cred că trebuie să fie mai multă unitate în acest sector cultural. Nu ar trebui să existe o luptă atât de aprigă între cei care activează aici. Există o concurență care nu e tocmai productivă și se activează, din păcate, mai mult în momente de restriște. Cadrul legislativ știm că e o problemă. Există inițiative de a coagula legislația în atât de doritul Cod al Patrimoniului, trebuie să reușim acest lucru cât mai repede, dar nu să înlocuim ceea ce e acum cu ceva care nu se ridică așteptărilor și nevoilor domeniului.
(…) E nevoie de cadrul legislativ, de resursă umană specializată, e nevoie să avem o strategie care să includă turismul, partea socială și cred că aici e necesar efortul nostru, al tuturor celor implicați în domeniu”, este de părere Zaharia.

Foto: „Aurul de la Brukenthal”, expoziție la Art Safari în 2024