Muzeul Mardigian, dedicat culturii armene, deschis în Orașul Vechi din Ierusalim
Un orfelinat din secolul 19 din cartierul armean din Ierusalim, unde în urmă cu o sută de ani au fost primiți zeci de ai căror părinți au fost uciși în genocidul armean, a fost redeschis ca muzeu ce documentează istoria comunității.
Muzeul Mardigian prezintă cultura armeană și povestește despre legătura de secole a comunității cu orașul sfânt. În același timp, este un memorial pentru cei aproximativ 1,5 milioane de armeni uciși de turcii otomani în preajma Primului Război Mondial, în ceea ce mulți cercetători consideră că a fost primul genocid din secolul 20.
Turcia neagă că aceste decese au constituit un genocid, afirmând că numărul victimelor a fost exagerat și că cei uciși au fost victime ale războiului civil și ale tulburărilor din acea perioadă.
Directorul Tzoghig Karakashian a declarat, citează AP, că muzeul servește drept „un pașaport pentru ca oamenii să știe despre armeni” și să înțeleagă partea lor din istoria Ierusalimului.
Muzeul a fost deschis la sfârșitul anului 2022, după un proiect de renovare de peste cinci ani. Înainte de aceasta, clădirea – inițial o casă de oaspeți pentru pelerini construită în anii 1850 – a servit drept mănăstire, orfelinat pentru copiii care au supraviețuit genocidului, seminar și, în cele din urmă, un mic muzeu și o bibliotecă.
Ierusalimul găzduiește o comunitate de aproximativ 6.000 de armeni, mulți dintre ei descendenți ai persoanelor care au fugit de genocid. Unii locuiesc într-unul dintre cartierele principale ale orașului vechi, un complex în mare parte închis care se învecinează cu catedrala armeană Sfântul Iacob ridicată în secolul al XII-lea.
Mozaic de secol VI, piesa centrală a Muzeului Mardigian
Legătura armenilor cu orașul sfânt datează de secole, de la călugării și pelerinii din timpul Imperiului Roman târziu până la reginele armene din Ierusalimul cruciat.
Piesa centrală a muzeului este un mozaic extraordinar din secolul al V-lea sau al VI-lea, împodobit cu păsări exotice și viță de vie, descoperit în 1894 pe terenul unui vechi complex de mănăstiri armenești. Acesta poartă o inscripție în armeană dedicată „amintirii și salvării tuturor armenilor ale căror nume le cunoaște Domnul”.
Timp de zeci de ani, mozaicul a stat într-un mic muzeu din apropierea Porții Damascului din Orașul Vechi. În 2019, Autoritatea israeliană pentru Antichități și Patriarhia armeană au întreprins sarcina laborioasă de a-l îndepărta și de a-l transporta în celălalt capăt al orașului în muzeul renovat.
De la crucile de piatră sculptate în mod elaborat, cunoscute sub numele de „khachkars”, la emblematica faianță pictată și la veșmintele preoțești, muzeul prezintă arta materială armeană, excelând în același timp în a spune povestea armeană a supraviețuirii.
