O nouă metodă de a identifica tablourile Van Gogh false

O echipă de oameni de știință consideră că a găsit o nouă metodă de identificare a tablourilor fals atribuite lui Vincent van Gogh.

Cercetătorii de la Universitatea Politehnică Hauts-de-France au publicat cel mai cuprinzător studiu realizat până în prezent pentru a verifica dacă experții pot identifica tușele de pensulă ale unui artist la fel cum se identifică amprentele digitale. Rezultatele s-au dovedit promițătoare.

Prin analiza suprafețelor a opt tablouri de Vincent van Gogh, metrologia de suprafață a confirmat într-adevăr autenticitatea unui exemplar, mult timp contestat, dar confirmat recent, și a semnalat corect un altul care a fost demascat drept fals, relatează artnet.com.

Potrivit studiului publicat în revista Surface Topography: Metrology and Properties, metodele de autentificare a operelor de artă se împart în trei categorii: expertiza clasică, analizele fizico-chimice și tehnicile de imagistică digitală. Metrologia suprafețelor se încadrează în aceasta din urmă.

Metoda de cercetare

Echipa condusă de Francois Berksman a transformat, inițial, imagini de înaltă rezoluție fără drepturi de autor ale a opt tablouri Van Gogh în perioadele sale olandeză și franceză în două hărți topografice pentru fiecare lucrare – una care se concentra pe o pensulă reprezentativă și alta care cuprindea întreaga compoziție.

Apoi, a fost folosită metoda numărării casetelor pentru a determina valoarea dimensiunii fractale a fiecărei opere de artă – practic, o măsură a complexității acesteia.

Astfel, a fost generate 16 valori ale dimensiunii fractale ale operelor autentificate ale lui Van Gogh, ca punct de referință. După ce au folosit aceste valori pentru a dezvolta un model de evaluare a altor exemplare, cercetătorii au determinat valorile dimensiunii fractale ale celor două tablouri ale lui Van Gogh care fuseseră contestate anterior.

„Apus de soare la Montmajour/ Sunset at Montmajour” (1888), lucrare validată în 2013 de Muzeul Van Gogh din Amsterdam, s-a dovedit a se încadra în această parte a operei artistului. O falsificare recunoscută acum, cunoscută sub numele de „The Plowmen”, s-a dovedit a fi inconsistentă.

Echipa a comparat valorile dimensiunii fractale ale lui Van Gogh cu opt lucrări de la Sherman Fairchild Foundation. Stilul relativ uniform al lui David Klöcker Ehrenstrahl, spre exemplu, a dat rezultate vizibil mai scăzute, „indicând astfel că acest descriptor poate diferenția în mod semnificativ texturi și tehnici picturale distincte”, a menționat studiul.

În concluzie, metrologia de suprafață pare a fi o metodă mai accesibilă și mai puțin invazivă pentru confirmarea autenticității. Această abordare s-ar putea dovedi utilă și pentru a stabili dacă o operă de artă a fost realizată de un robot sau de o persoană.

Foto: „The Yellow House (The Street)”, de Vincent van Gogh; Van Gogh Museum Amsterdam