Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  O poveste despre „pictorul-spadasin”, John Singer Sargent, născut pe 12 ianuarie 1856
john singer sargent carnation, lily, lily, rose google art project

O poveste despre „pictorul-spadasin”, John Singer Sargent, născut pe 12 ianuarie 1856

„Carnation, Lily, Lily, Rose” este o pictură masivă (174×153 cm) care înfățișează o scenă animată din grădina cu flori. Am preferat să utilizăm titlul din limba engleză, întrucât provine dintr-un cântec foarte la modă în a doua jumătate a secolului 19. Tradus literal ar însemna „Garoafă, Crin, Crin, Trandafir”, departe însă de contextul original.

Personajele lui Sargent

Cele două personaje, fiicele unui prieten, aprind și înalță lampioane în lumina caldă a amurgului unei zile de vară, în ceea ce s-ar numi astăzi The Golden Hour. Numai că lumina perfectă pentru lucrare nu dura, în fiecare seară, mai mult de câteva minute. Iar cele două copile nu aveau deloc disciplina de a rămâne nemișcate atât cât era nevoie.

De unde mișcarea de scrimă?

Sargent era nevoit astfel să lucreze foarte rapid. Înarmat cu o pensulă lungă în mâna dreaptă și paleta de culori în mâna stângă, trasa tușele și verifica în permanență corespondența cu realitatea luminată de soarele care apunea. Trasa, se distanța, verifica, privea iarăși scena, apropiind-se și depărtându-se cu repeziciune de șevalet. Mișcările sale, pentru privitorul nedeprins cu tehnica, puteau fi ușor confundate cu cele ale unui spadasin care fandează înainte și înapoi pe planșă.

A fost nevoie de două veri, 1885 și 1886, pentru a putea umple de lumină și culoare cei peste 2,6 metri pătrați ai lucrării. Cu atât mai dificil cu cât scena este realizată în Anglia, o țară nu neapărat renumită pentru vremea însorită.

Sargent perfecționistul

Mai mult, ceea ce surprindea în minutele de amurg rafina ori ștergea ulterior în atelier. În ziua următoare, cu ajutorul prietenilor, reașeza cadrul, iar munca reîncepea contra-cronometru.

Rezultatul este una dintre cele mai frumoase și delicate reprezentări impresioniste ale luminii amurgului, fără ca subiectul să fie în sine un apus de soare. Sargent așterne pe pânză o scenă plină de candoare și naturalețe care îl impune în galeria celor mai importanți impresioniști plain-air.