Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
„Orient versus Occident” – Finisaj și prezentarea catalogului expoziției, la Palatul Suțu. Vizite gratuite

„Orient versus Occident” – Finisaj și prezentarea catalogului expoziției, la Palatul Suțu. Vizite gratuite

Expoziția „Orient versus Occident” va fi finisată pe 26 august, când, la Palatul Suțu va avea loc, de la ora 11:30, un eveniment în care va fi prezentat catalogul acesteia.

Pe parcursul întregii zile, expoziția va putea fi vizitată gratuit, iar în spațiul dedicat, muzeograful Ana Arsinca va oferi, între orele 11:30 și 16:00, informații despre concept și lucrările expuse, precum și mini ghidaje ce pot fi solicitate ah-hoc de vizitatori.

„Orient versus Occident” este a șasea expoziție organizată de Pinacoteca București, între anii 2017-2022, în sălile de la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București.

Importanța diversității culturale în conturarea originalității artei moderne românești

Dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare din cadrul MMB, notează: „Conceptul expozițional și catalogul care însoțește expoziția atrag atenția publicului asupra importanței diversității culturale în conturarea originalității artei moderne românești. Interesul pictorilor autohtoni pentru teritoriile populate de musulmanii din țara noastră a conturat o nouă specificitate artei autohtone, mai ales în secolul al XX-lea, care s-a adăugat unei alte tendințe majore, aceea de a reflecta realități din lumea satului românesc”.

Catalogul expoziției «Orient versus Occident» este bilingv, fiind tradus în limba engleză. Albumul are 182 de pagini și reproduce color și în integralitate toate lucrările care fac parte din expoziție, la care se adaugă numeroase ilustrații cu alte opere de artă deținute în cadrul colecțiilor Muzeului Municipiului București, precum Muzeul Theodor Aman, Muzeul Gheorghe Tattarescu, Colecția Cornel Medrea, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck și Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei.

„În ultimii ani, Pinacoteca București și-a diversificat temele expozițiilor și albumelor – catalog propuse publicului larg, explicând importanța genurilor artistice, așa cum a fost în cazul catalogului expoziției «Natură moartă, natură vie» (2019-2020) sau a prezentat importanța studiilor de academie pentru reprezentarea corectă a corpului uman în artă, în expoziția și catalogul «De la anatomia artistică la opera finită» (2020-2021). Acum, a fost abordată o temă esențială a culturii române, care se află la granița dintre două lumi, privind fenomenul confluențelor culturale din perspectiva artei plastice, în cadrul expoziției «Orient versus Occident»”, spune Olariu.

Studii inedite, incluse în catalog

Catalogul expoziției „Orient versus Occident” cuprinde patru studii inedite, primul dedicat temei orientale tratate în cadrul istoriei vest-europene, iar restul dedicate artei românești, abordând modul în care artiștii s-au inspirat din realitățile înconjurătoare atunci când au călătorit în Franța, Italia, Germania, Spania, Portugalia, în Statele Unite ale Americii, dar și la Balcic, în Dobrogea, în Orientul Apropiat și în Egipt. În finalul textelor generale de prezentare au fost inserate două studii de caz, dedicate pictorilor Gheorghe Tattarescu și Cecilia Cuțescu Storck, pentru a putea urmări mai bine desfășurarea fenomenului, cu specificitățile sale, în secolul al XIX-lea, respectiv, secolul al XX-lea.

„Cu acordul și prin amabilitatea Fundației «Léon Delachaux», care are sediul la Paris, în catalogul expoziției a fost inserat și un studiu extrem de bine documentat, intitulat «Philadelphia: Întâlnirea dintre Léon Delachaux și Carol Storck», scris de cercetătoarele din Franța Marie-Alice Loiseau și Corisande Evesque. Acest studiu surprinde, printre altele, extraordinara deschidere geografică spre Vest a artei românești, înregistrată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, indicând noi și provocatoare direcții de cercetare pentru viitor”, adaugă Elena Olariu.