Proiectul României la Veneția – Muncitorul în focus, un personaj între două sisteme

„Ce este munca”, de artistul Șerban Savu, proiectul care reprezintă România la cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, a fost prezentat în 20 martie la București.

Reflecție amplă a iconografiei complexe a muncii și timpului liber, inspirată de realismul istoric, de ideologia sa și de arta de propagandă din Blocul de Est, proiectul e curatoriat de artistul Ciprian Mureșan.

Bienala va avea loc anul acesta în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie, iar proiectul „Ce este munca” va fi expus în Pavilionul Național din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Proiectul, au spus reprezentanții lui, răspunde temei generale a celei de-a 60-a Expoziții Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia, „Străini pretutindeni/ Foreigners Everywhere”. Autori: Șerban Savu (artist clujean, reprezentat de galeria Plan B), Nana Esi (artist invitat), Sophie Keij (artist invitat), Ciprian Mureșan (curator), Cristian Alexandru Damian (manager proiect) și Fundația IDEA (organizator).

România și alte 88 de țări participă la ediția de anul acesta a Bienalei de Artă de la Veneția. Țara noastră are un pavilion propriu în Giardini începând cu 1938 și este una dintre cele 29 de state care beneficiază de un astfel de spațiu.

Organizatorii participării României la Bienala de la Veneția sunt Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii. Comisar este Ioana Ciocan.

Ce este munca?

Interesat, la începutul anilor 2000, de arta de dinainte de 1989, Șerban Savu a analizat tema cea mai pregnantă – muncitorul. „Am luat la rând temele vehiculate atunci și le-am transpus în actualitate. M-am uitat la lumea din jurul meu prin perspectiva artelor și tema cea mai pregnantă a fost cea a muncitorului. Nu am mai văzut același eroism, același patos, însă m-a interesat să văd realitatea de dincolo de propagandă, să văd ce s-a întâmplat cu acest personaj în situația lui de a fi între două sisteme”.

Ciprian Mureșan a fost cel care i-a propus să participe la concurs cu această temă. „Munca ne definește”, a afirmat Savu, iar el a ales, în proiect, să pună munca în raport cu timpul liber.

Proiectul va aduce la IRCCU Veneția „expresii ale scenei culturale din Republica Moldova”, după cum a menționat Liviu Jicman, președintele ICR.

Un politpic de mari dimensiuni va sta în centrul Pavilionului din Giardini, unde vor mai fi amplasate machete cu scene din mozaic, inclusiv macheta unei biserici și a unui spațiu artistic din Cluj-Napoca.

Galeria de la IRCCU Veneția va fi un spațiu de producție asemănător atelierelor de producție de mozaic. „Pe parcursul bienalei, vrem să creăm un mozaic ceramic de mari dimensiuni, 4×5 metri, să îl mărim pe cel din Pavilion, cu scena de picnic, și să îl donăm – ne gândeam – orașului Chișinău”, a mai punctat Savu.

Vor fi echipe de artiști mozaicari de la Iași și Chișinău care, pe parcursul a șapte luni, vor crea mozaicul de mari dimensiuni.

Invitat să răspundă proiectului lui Șerban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij și Nana Esi) propune o intervenție site-specific pe fațada și în holul Pavilionului României. Mesajul lor grafic este un studiu al propagandei nonideologice, funcționând ca o reclamă pentru un nou tip de fabrică socială.

Artă intrigantă

Ciprian Mureșan și Șerban Savu au mai colaborat în trecut, dar „colegial”. Acum este prima dată când Mureșan îi este curator.

„Pe mine mă intrigă arta lui Șerban. Relația cu patrimoniul pe care l-am obținut după 1989 cu care nu știm ce să facem și ce valoare să îi dăm”, a mărturisit Mureșan, care acum e prima dată curator al lui Savu. „Șerban o face autentic și, deși pare ironic, cred că ironia lipsește din picturile lui și nu e nici moralist”. Rezultatul muncii lui sunt imagini care devin emblematice.

„Nu putem încă vorbi la trecut despre acest tip de muncă. La un moment dat, va ajunge istorie”, este de părere Savu referitor la cum se raportează tinerii cu vârste de până în 30 de ani la imaginile redate de el în pictură.
Proiectul lui a fost desemnat, cu 97 de puncte, câștigător al concursului național la care au fost înscrise 13 idei.