Noaptea Cercetătorilor la Muzeul „Antipa”

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îi invită pe cei pasionați de știință la o nouă ediție a Nopții Cercetătorilor, în 25 septembrie. Specialiștii muzeului au pregătit activități prin care vor dezvălui celor interesați din tainele meseriei de cercetător, iar ceea ce fac în laboratoare va fi descris pe înțelesul tuturor

Programul Muzeului „Antipa” în ziua evenimentului:

10:00 – 14:00 – vizitarea expoziției permanente (ultima intrare: ora 13:00)

15:00 – 20:00 – activități dedicate Nopții Cercetătorilor (ultima intrare: ora 19:00)

Intrarea la eveniment este liberă, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere știința din culisele muzeului.

Ce vor explora vizitatorii

Păsări de amurg și de noapte

Odată cu asfințitul soarelui și primele umbre ale serii, multe dintre păsări își încetează activitățile zilnice și se retrag la odihnă. Dar abia acum începe programul păsărilor de noapte. De obicei tăcute și retrase în timpul zilei, noaptea sunt simțite mai mult prin cântec și prin siluetele rapide în aer ori încremenite pe crengi.

Microscopul – o fereastră către universul detaliilor

Microscopia electronică de scanare (SEM) utilizează fascicule de electroni pentru a reda cu fidelitate suprafețele celor mai mici specimene, în timp ce microscopia optică se bazează pe lumină pentru analiza acestora.

Preparatele biologice destinate microscopiei electronice scot la iveală o fațetă ascunsă a naturii – o lume complexă, de o frumusețe neașteptată. Grăuncioarele de polen, aripile insectelor, ouăle de fluturi, diatomeele sau crustaceele marine devin subiecte de studiu spectaculoase, care încântă privirea și stimulează deopotrivă curiozitatea științifică și pe cea artistică.

Biologia unei bijuterii: cum se formează perlele

Perlele sunt comori vii, create natural de diferite specii de moluște, printr-un proces fascinant de apărare: atunci când un corp străin pătrunde în cochilie, scoica îl învelește treptat cu straturi fine de sidef.

„Perlele sunt întotdeauna potrivite”, spunea Coco Chanel. Discrete, dar pline de lumină, perlele poartă în ele o eleganță atemporală și o poveste despre transformare și vindecare. Nu sunt doar bijuterii, ci procese biologice uimitoare. În interiorul unei scoici, o iritație se poate transforma într-un miracol sidefat! Aceasta este lecția pe care perla o șoptește lumii: fragilitatea poate deveni frumusețe, iar procesul vindecării poate fi strălucitor.

În cadrul ediției din acest an a Nopții Cercetătorilor, publicul va explora originile perlelor și speciile de moluște care le produc, tipurile de perle naturale și de cultură, dar și utilizările lor, de la bijuterii prețioase până la aplicații medicale moderne.

Colecțiile de lepidoptere, reorganizate

Colecțiile de lepidoptere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” sunt cele mai mari colecții de acest fel din România. Reorganizarea, inventarierea și catalogarea lor au permis optimizarea activităților de conservare și întreținere, precum și utilizarea mai eficientă a datelor de colectare în cadrul diferitelor proiecte de cercetare. Aceste colecții conțin informații valoroase privind biodiversitatea și transformările acesteia în spațiu și timp, oferind, printre altele, oportunități unice de a analiza, inclusiv din punct de vedere genetic, populații sau specii fie aflate în declin, fie dispărute la nivel regional sau chiar național.

Vizitatorii vor vedea câteva cutii din recent reorganizatele colecții de lepidoptere ing. Marin Goia (1939-2024) și prof. Enric-Alvin (Heinz) Neumann (1938-2013).

În lumea mineralelor

Există peste 4.000 de minerale în lume care se disting prin originea, culoarea şi cristalizarea lor. Aceste comori ale naturii sunt martori la istoria geologică a planetei noastre. La Noaptea Cercetătorilor, în Sala de minerale şi roci vizitatorii vor descoperi frumusețea și diversitatea comorilor naturale ascunse în adâncurile pământului: de la cristale rare la pietre prețioase.

Lumea din beznă

Vor putea fi observați liliecii (Ordinul Chiroptera) – singurele mamifere adaptate la zborul activ. Această capacitate remarcabilă le-a permis să se răspândească pe aproape toate continentele și să dezvolte o mare diversitate de metode de hrănire, strategii de reproducere și tipuri de adăposturi.

Sunt animale nocturne, cunoscute pentru stilul lor de viață colonial și pentru capacitatea excepțională de regenerare a aripilor – rănile lor se vindecă rapid. Aripile liliecilor diferă ca formă între specii, în funcție de tipul de hrană și adăpostul preferat, optimizându-le astfel modul de viață.

Cele mai multe specii de lilieci se hrănesc cu insecte, contribuind astfel la echilibrul ecosistemului. Alte specii preferă fructele, nectarul și polenul, iar câteva sunt carnivore, consumând broaște, crustacei sau chiar alți lilieci.

La Noaptea Cercetătorilor, vizitatorii vor putea descoperi și câteva dintre animalele dispărute, de la pterosaurii care au dominat cerul în Jurasicul târziu până la marile mamifere ale epocii glaciare, precum ursul de peșteră, rinocerul lânos și mamutul. Printre exponate se numără un craniu de Ursus spelaeus, maxilarul și molarul unui rinocer lânos (Coelodonta), un molar de Mammuthus și mulaje ale pterozaurilor Rhamphorhynchus longicaudus și Pterodactylus longirostris.