Planurile Chinei privind explorarea spațială – Misiuni pe Lună, Marte și Jupiter, finalizarea propriei stații spațiale

China a întocmit un complex program de explorare spațială care presupune finalizarea propriei stații spațiale, colectarea de mostre din asteroizi, lansarea unei misiuni marțiene, trimiterea unei sonde fără echipaj uman pe Jupiter, aselenizare, dezvoltarea de rachete transportatoare refolosibile și construirea unei navete spațiale propulsate atomic.

În obiectivul de a deveni lider în explorarea spațială până în 2045, recent, trei astronauți chinezi au început o misiune de șase luni pentru a lucra la noua stație spațială, relatează BBC.

Stația spațială Tiangong

Anul trecut, China a plasat pe orbită primul modul al stației spațiale Tiangong. Plănuiește să adauge module, inclusiv un laborator științific, până la finalul 2022.

Anul viitor, va lansa telescopul spațial Xuntian. Acesta va zbura în apropierea stației și se va conecta la aceasta pentru realimentare și mentenanță.

Tiangong va avea propria alimentare, propulsie, sisteme de susținere a vieții și spații pentru locuit.

China este a treia țară din istorie care a trimis astronauți în spațiu și a construit o stație spațială, după Uniunea Sovietică (Rusia) și Statele Unite.

Referitor la Tiangong, speră ca aceasta să înlocuiască Stația Spațială Internațională (ISS), care va fi scoasă din funcțiune în 2031.

Astronauții chinezi sunt excluși din programele ISS ppentru că legile americane interzic agenției spațiale NASA să împărtășească informații cu China.

Planuri pentru Lună și Marte

China plănuiește ca în câțiva ani să preleveze mostre din asteroizi apropiați Pământului. Până în 2030, vrea să trimită primii astronauți pe Lună și să trimită sonde care să colecteze probe de pe Marte și Jupiter.

Pe măsură ce China își extinde rolul în spațiu, alte țări vor să ajungă de asemenea pe Lună.

NASA plănuiește să trimită pe Lună astronauți din SUA și alte state începând cu 2025 și pregătește deja noua rachetă gigant SLS la Kennedy Space Center.

Japonia, Coreea de Sud, Rusia, India și Emiratele Arabe Unite lucrează de asemenea la propriile misiuni lunare.

India a lansat a doua misiune pe Lună și își dorește și ea să aibă propria stație spațială până în 2030.

Agenția Spațială Europeană (ESA), care lucrează cu NASA pentru misiuni pe Lună, are în plan trimiterea unei rețele de sateliți selenari care să faciliteze comunicarea astronauților cu Pământul.

Reguli pentru explorarea spațială

Tratatul ONU din 1967 privind spațiul cosmic, principiile care guvernează activităţile statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extraatmosferic, prevede că nicio parte din spațiu nu poate fi revendicată de o națiune.

Un tratat ONU din 1979 privind Luna arată că spațiul nu ar trebui exploatat comercial. Acesta nu a fost însă semnat de SUA, China și Rusia.

În prezent, Statele Unite susțin Acordurile Artemis, care prevăd cum națiunile pot exploata mineralele de pe Lună într-un mod cooperativ. Rusia și China nu vor semna acest document, susținând că SUA nu au dreptul să facă regulile pentru spațiu.

Istoria Chinei în spațiu

Primul satelit chinez a fost plasat pe orbită în 1970. Până atunci doar SUA, Uniunea Sovietică, Franța și Japonia ajunseseră în spațiu.

În ultimii zece ani, China a lansat mai mult de 200 de rachete, a trimis deja o misiune fără echipaj uman pe Lună, numită Chang’e 5, pentru a colecta date și mostre de sol.

Odată cu lansarea Shenzhou 14, China a trimis până în prezent 14 astronauți în spațiu, față de 340 trimiși de SUA și mai mult de 130, de Uniunea Sovietică (Rusia).

Programul spațial chinez

Potrivit informațiilor oferite de media de stat, cel puțin 300.000 de persoane au lucrat la proiectele spațiale chineze, de aproximativ 18 ori mai multe decât lucrează în prezent pentru NASA.

Administrația Spațială Națională Chineză a fost înființată în 2003, cu un buget anual inițial de 2 miliarde de yuani (300 de milioane de dolari americani).

În 2016, a fost decis ca industria spațială să fie deschisă față de companiile private, iar acestea investesc acum mai mult de 10 miliarde de yuani anual.

China vrea să dezvolte tehnologia satelitară, pentru telecomunicații, gestionare a traficului, previziuni meteorologice, navigație și altele. Mulți dintre sateliți au însă și scop militar.

Misiunile lunare ale Chinei sunt motivate, în parte, de oportunitatea de extracție a metalelor rare de pe suprafața acesteia, precum litiul.

Ilustrație: model 3D Tiangong, Shutterstock