Planuri de moșii donate recent Muzeului Hărților, expuse de Ziua Națională
Planuri de moșii donate recent Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București vor fi expuse începând cu 1 decembrie.
Muzeul Hărților va avea program special de Ziua Națională. Accesul va fi gratuit pe durata întregii zile și vor putea fi vizitate expunerea permanentă și expozițiile temporare. Seara, muzeul va fi luminat tricolor.
În aceeași zi, va fi vernisată expoziția temporară „Donații Recente. Planuri de moșii”, care va putea fi vizitată până în februarie 2024.
Expoziția prezintă obiecte de patrimoniu care au intrat recent în colecția muzeului din „Donația Mariana Petrișor” (2022) și „Donația soților Adrian și Daniela Năstase” (2018). Ea prezintă în premieră planuri de moșii numite și „hărți de hotărnicie”, documente valoroase și rare, a căror cercetare se află încă într-un stadiu incipient în România.
Hărțile de moșii erau realizate de mână după o confruntare directă cu terenul, nu prin preluarea de informație din alte surse cartografice. Acest fapt contribuie la valoarea lor cartografică specială. Fiind în bună parte lucrări manuscrise, fiecare plan de moșie este o piesă unică, atât prin aspect, cât și prin informațiile pe care le conține. Datele conținute pot fi importante atât pentru istoria locală, cât și pentru clarificarea unor aspecte mai ample ce țin de istoria comunităților, a diverselor clase sociale, de geografia istorică etc.
Planurile de moșie au început să însoțească în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea cărțile de hotărnicie, adică documentele referitoare la punctele de hotar și delimitarea unei moșii. Acestea reprezintă una dintre cele mai vechi forme de cadastru din țările române și atestă un vechi obicei de hotărnicire a moșiilor, tipic spațiului românesc.
Expoziția prezintă trei dintre planurile de moșii aflate în colecția Muzeului Hărților și o parte din cercetarea realizată asupra acestor documente.
Repere din programul de 1 decembrie
Din programul special de marcare a Zilei Naționale face parte și prezentarea „Hărții Școlastice a Daciei și a României de azi”, realizată de ing. Grigore Bejan, în 1920, aflată în expunerea permanentă.
Conferința de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial, s-a desfășurat în perioada 1919 – 1920. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegații din diverse state și a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acestuia, fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure națiuni, care avea dreptul să dețină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar. În acest context, hărțile au jucat un rol esențial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării. De aceea, cu ocazia Zilei Naționale, muzeul vrea să prezinte publicului, pe îndelete, o hartă a României Mari.
Harta vedetă din acest an prezintă, prin modul în care este realizată, interesul autorului pentru identitatea națională și autodeterminarea poporului român. Încă din titlu se dorește evidențierea continuității locuirii acestui spațiu de către poporului român, începând cu Dacia și până la România Mare. Alte elemente care fac referire la această idee sunt motivul tradițional românesc folosit în decorarea chenarului și elaborarea unei cronologii a „neamului Românesc” de la „Începutul Creștinismului”.
Harta prezintă împărțirea administrativă a României pe regiuni, localitățile importante, drumurile principale și căile ferate. Sunt marcate elementele de relief, resursele și bogățiile economice. Din punct de vedere informativ dar și vizual, harta este îmbogățită cu o serie de detalii istorico-geografice, plasate în cele 4 colțuri ale sale.
