Cum a ajuns pânza „Portrait of Doctor Rey” de Van Gogh să astupe o gaură a unui coteț de pui

În zilele noastre ar fi de neînțeles să folosești un portret al lui Vincent van Gogh pentru a bloca o gaură într-un coteț de găini, dar exact asta a făcut familia doctorului Félix Rey timp de un deceniu, înainte de a depozita opera de artă în pod.

Rey l-a cunoscut pe pictorul olandez post-impresionist, în prezent unul dintre cei mai faimoși și mai căutați artiști din lume, dar extrem de subapreciat în timpul vieții sale, la spitalul din Arles, Franța, unde Rey îl trata după ce acesta și-a secționat o parte din urechea stângă în decembrie 1888.

Incidentul, una dintre cele mai cunoscute și mai groaznice povești din istoria artei, a avut loc pe când Van Gogh avea vârsta de 35 de ani. El și-a tăiat o parte din ureche în urma unui conflict cu prietenul și colegul său artist Paul Gauguin.

Cei doi locuiseră împreună în celebra Casă Galbenă din Arles timp de 66 de zile. Relația lor a fost de notorietate tumultoasă, incidentul cu tăierea urechii marcând un punct de fierbere, iar trei ani mai târziu Gauguin va părăsi Franța pentru a o lua de la capăt în Tahiti.

Van Gogh a predat resturile de ureche lui Gabrielle Berlatier, o cameristă dintr-un bordel pe care îl frecventa regulat. El a fost găsit în dimineața următoare în stare de inconștiență și dus la spital, unde și-a început tratamentul sub conducerea lui Rey, în vârstă de doar 21 de ani și stagiar în medicină. Potrivit unui istoric de artă, Rey ar fi păstrat secțiunea de ureche tăiată în alcool, într-un borcan aflat pe biroul său, înainte ca acesta să fie furat.

Rey l-a diagnosticat pe Van Gogh cu epilepsie, după ce tratase de curând un alt pacient epileptic pentru o rană la ureche. Acesta l-a tratat pe artist cu multă amabilitate, atât de mult încât Vincent i-a cerut fratelui său să îi trimită doctorului Rey o copie a „Lecției de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp” (1632) de Rembrandt drept cadou, potrivit unui articol dintr-un jurnal medical.

În timpul internării sale în spital, Van Gogh a continuat să îi scrie scrisori fratelui său mai mic și susținătorului său de-o viață, Theo, menționându-l pe Rey și incluzând în mesajele sale corespondența medicului rezident. Într-o scrisoare din 2 ianuarie, Rey îl liniștea pe Theo: „Sunt fericit să vă spun că previziunile mele s-au adeverit și că această surescitare a fost doar trecătoare”. Frații au continuat să îl menționeze pe Rey în corespondența lor referitoare la sănătatea lui Vincent până la jumătatea anului 1889, iar medicul a continuat să îl trateze și să îl viziteze pe artist în timpul unei alte spitalizări la Arles în 1889.

Rey îi va recomanda ulterior artistului să se trateze la azilul din Saint-Remy-de-Provence, unde Van Gogh va crea probabil cea mai faimoasă lucrare a sa, „Noaptea înstelată” (1889).

„Portretul doctorului Rey” a fost pictat între 7 ianuarie (când artistul a părăsit spitalul din Arles) și 17 ianuarie 1889 și a fost semnat cu vopsea roșie în ulei „Vincent, Arles, ianuarie 1889”. O scrisoare a lui Vincent către Theo, datată 7 ianuarie, menționează că Rey și „doi prieteni doctori” l-au vizitat pe artist pentru a-i vedea una dintre picturi, iar o altă scrisoare, din 17 ianuarie, indică faptul că artistul i-a dăruit tabloul „ca amintire”.

Portret vândut cu 150 de franci

Dar Rey și familia sa nu au fost prea impresionați de asemănare și chiar au refuzat oferta unui al doilea portret. Mama lui Rey a folosit pânza pentru a astupa o gaură din cotețul de găini al familiei timp de mai bine de un deceniu, nefiind de părere că tabloul era un portret suficient de fidel, iar mai târziu familia Rey a depozitat probabil lucrarea într-un pod înainte de a se debarasa de ea în aprilie 1901. Rey a vândut lucrarea pictorului expresionist francez Charles Camoin, care a vândut-o rapid dealerului de artă parizian Ambroise Vollard prin intermediul unui comerciant din Marsilia, Vollard plătind doar 150 de franci pentru lucrare.

Deși familia Rey nu a apreciat asemănarea, ani mai târziu, un fost coleg al doctorului Rey a numit-o „cea mai realistă imagine a doctorului Rey” pe care a văzut-o vreodată. Rey a devenit unul dintre cei mai importanți specialiști în tuberculoză din lume și a primit o medalie de argint din partea guvernului francez pentru activitatea sa în timpul unei epidemii de holeră.

După vânzarea către Vollard, „Portretul doctorului Rey” a mai fost vândut de câteva ori și a dispărut, reapărând în 1908 și fiind vândut de două ori în acel an, iar mai târziu fiind confiscat de statul sovietic în urma Revoluției din octombrie 1917. Acesta a fost catalogat în mod ambiguu drept „portret de bărbat” și abia în 1924 biograful Jacob Baart de la Faille a identificat persoana care l-a pozat drept Rey, în timp ce lucra la catalogul lui Van Gogh. Astăzi, portretul se află la Muzeul Pușkin din Moscova.

În urma morții sale în 1890 și a activității cumnatei sale, Jo Van Gogh-Bonger, de a publica scrisorile artistului și ale fratelui său, Van Gogh a devenit celebru la nivel mondial, operele sale fiind vândute la licitații pentru zeci de milioane de dolari, deși depindea foarte mult de Theo pentru sprijin financiar și este posibil să fi vândut un singur tablou în timpul vieții sale. O pictură a unui alt medic al artistului, Paul Gachet, care l-a tratat pe Van Gogh după ce acesta s-a împușcat în Auvers-sur-Oise în 1890, deține recordul pentru un Van Gogh vândut la licitație, în 1990, pentru 83 de milioane de dolari (aproximativ 204 milioane de dolari în dolari de astăzi).

Foto credit: Pushkin State Museum of Fine Arts