„Cumințenia Pământului” – Un preț de achiziție mai mare și absență sigură din programul Timișoara CEaC 2023
Sculptura „Cumințenia Pământului”, creată de Constantin Brâncuși în 1907, va absenta „sigur” din ampla expoziție dedicată artistului în programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, a declarat pentru curatorial.ro Bogdan Grabowski, avocatul proprietarei operei de artă. El a subliniat absența dialogului cu autoritățile române, care susțin că ar dori totuși să cumpere opera, dar și faptul că prețul de 11 milioane de euro nu mai este valabil.
„Au existat niște contacte din partea organizatorilor de la Timișoara, dar nu a fost realizat vreun acord”, a confirmat pe 3 februarie avocatul.
Cât despre Ministerul Culturii și o eventuală reluare a negocierilor privind achiziționarea de către stat a sculpturii, nici cu reprezentanții instituției nu a existat un dialog în ultimii ani.
Moștenitoarele sculpturii lui Brâncuși erau Paula Ionescu și nepoata ei, Alina Șerbănescu. După decesul doamnei Ionescu, în urmă cu aproximativ doi ani, opera de artă a rămas acum în proprietatea nepoatei.
Sculptura se află depozitată, iar cel mai recent a fost văzută public în 2019, la Bruxelles, în cadrul festivalului Europalia.
La Timișoara, toamna aceasta va fi vernisată „Constantin Brâncuși: Surse românești & perspective universale”, curatoriată de Doïna Lemny, ce va reuni lucrări emblematice ale artistului, atât din perioada de tinerețe, cât și din anii de maturitate.
Prețul de 11 milioane de euro nu mai este valabil
În primăvara anului 2016, ministrul Culturii de la acea vreme, Vlad Alexandrescu, anunța că a ajuns la un acord cu proprietarele – statul, care are drept de preempțiune asupra lucrării catalogate „Tezaur”, să plătească 11 milioane de euro pentru lucrare.
Suma însă nu avea să fie alocată integral de la buget, ci doar 5 milioane de euro. Era nevoie ca 6 milioane de euro să fie colectate din contribuţii voluntare ale persoanelor private şi juridice. A urmat o campanie de jumătate de an, care nu a avut succes. Suma strânsă până pe 30 septembrie 2016, ziua în care au fost închise conturile oferite de mai multe bănci pentru donaţii, a fost de 1.163.032 de euro. Restituirea donațiilor a început doi ani mai târziu.
Potrivit avocatului, statul voia chiar să folosească imaginea „Cumințeniei” pentru o serie de obiecte promoționale, iar banii de pe urma acestora să fie folosiți pentru a plăti sculptura. Proprietarele nu și-au dat acordul, însă acesta trebuia acordat de moștenitorii lui Brâncuși.
Grabowski a declarat pentru curatorial.ro: „Prețul de 11 milioane de euro care fusese stabilit în 2016 nu mai este valabil acum. Dacă statul voia atunci «Cumințenia Pământului», o cumpăra așa, dar între timp au mai fost vânzări la nivel internațional de multe zeci de milioane, astfel că acest preț nu are cum să fie menținut. Mă îndoiesc că autoritățile române vor face ceva (în sensul achiziției operei, n.r.), pentru că nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea”.
Ziua Națională „Constantin Brâncuși”
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în noiembrie 2015, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi – 19 februarie – drept sărbătoare naţională.
„Domnul ministru Lucian Romașcanu spunea public zilele trecute că statul ar vrea totuși să cumpere «Cumințenia», însă nu a avut loc niciun dialog. De regulă, în preajma acestei zile apar tot felul de declarații, după care lumea uită”, a mai spus Bogdan Grabowski.
Romașcanu afirma în urmă cu aproximativ două săptămâni, la TVR, că vrea ca lucrarea lui Brâncuși să fie expusă și „ca să putem să ne punem un plan de a achiziţiona trebuie să existe şi o intenţie de a vinde”, punctând că nu a existat un dialog cu proprietarul.
Legat de achiziție, „un mod simplu este să existe o licitaţie publică, deschisă, la care ministerul să-şi asume dreptul de preempţiune până la suma care poate să şi-o permită”, a adăugat Romașcanu. „Dincolo de asta, dacă altcineva din România vrea să o cumpere sau din străinătate, dar sigur condiţia este de a nu o scoate din ţară, noi ne putem retrage şi să o ia altcineva”.
