Dincolo de manosferă: masculinitățile în zilele noastre
Ce înseamnă să fii bărbat astăzi? Această întrebare a devenit din ce în ce mai presantă odată cu ascensiunea „manosferei”, o rețea informală de spații online în care se afirmă o masculinitate agresivă și misogină, percepută de mulți ca fiind amenințătoare. Alimentată de răspândirea trumpismului, această formă de masculinitate a devenit din ce în ce mai răspândită.
„Beyond the Manosphere – Masculinities Today/ Dincolo de manosferă: masculinitățile în zilele noastre”, de la Muzeul Stedelijk din Amsterdam, explorează masculinitatea ca agent și manifestare a puterii, dar și ca realitate trăită, care poate fi conflictuală, banală, instabilă și tandră. Lucrările abordează masculinitatea ca fenomen amplu și complex, dincolo de clișeele dominante.
Această expoziție colectivă, deschisă până la 2 august, acoperă perioada dintre secolele XX și XXI, explorând modul în care artiștii – nu doar cei de sex masculin – s-au confruntat cu masculinitatea și neînțelegerile legate de aceasta, explică muzeul.
„Dincolo de manosferă: masculinitățile în zilele noastre” reunește 35 de artiști. Lucrări realizate între anii 1960 și 1990 de unii ca Miguel-Ángel Cárdenas, Eduardo Paolozzi, Tetsumi Kudo, Melle, Hans Eijkelboom, Paul McCarthy & Mike Kelley, Julio Galán, Pope.L, Sophie Calle și Sylvie Fleury plasează masculinitatea în contextele mai largi ale modernității, consumerismului postbelic, industrializării și psihanalizei.
Lucrări mai recente și noi aparțin unor artiști precum Arlette, EMIRHAKIN, Hamishi Farah, Solomon Garçon, Sven Gex, Jasmine Gregory, Zhana Ivanova, Basir Mahmood, Reba Maybury, Marlie Mul, Sands Murray-Wassink, Paul Pfeiffer, Sara Sadik, P. Staff, Diamond Stingily, SoiL Thornton, Salman Toor, Amanda van Hesteren, Alex Vivian, Bruno Zhu și Selina Zürrer. Ei abordează masculinitatea din perspectivele intimității, muncii, rasei, clasei sociale, fetișizării, vulnerabilității și culturii populare. În toate aceste lucrări, masculinitatea apare nu ca o identitate stabilă sau unificată, ci ca un câmp contestat de reprezentări, gesturi, dorințe și contradicții. Dominanța și agresivitatea coexistă cu fragilitatea și banalitatea; controlul cu expunerea; fantezia cu eșecul.
Foto: Sands Murray-Wassink, „Violence and Vulgarity (Casual Is the New Serious)”, 2018, „I Leave Entertainment to the Professionals (Horse First)”, 2018, „Sadness as Inspiration”, 2018. Stedelijk Museum Amsterdam. Credit: Peter Tijhuis
