INTERVIU – Director MoBU: Târgurile de artă rămân spații importante de socializare și experiență autentică

MoBU, un târg de artă ca un festival, așa cum îl caracterizează directoarea Demetra Arapu, are loc anul acesta în perioada 3 – 7 iunie, în Pavilionul Central de la Romexpo, unde sunt găzduiți 51 de expozanți și mai multe evenimente.

Într-un interviu acordat Curatorial, directoarea târgului vorbește despre evoluția evenimentului de-a lungul anilor, despre provocările pe care le presupune organizarea lui, indică reperele celei de-a patra ediții, între care o expoziție cu lucrări de Sandu Darie, rară ocazie pentru publicul român, despre colecționism și schimbările în piața de artă de la noi în ultimii ani.

Cum s-a transformat târgul, de la prima ediție până acum?

Demetra Arapu: În detalii, MoBU se transformă permanent. Sunt mereu atentă la dimensiunea educațională a târgului. Am observat, de asemenea, că atunci când aduci împreună oameni interesanți din lumi diferite apare oportunitatea de a transforma întreaga experiență într-una mai apropiată de atmosfera unui festival și cred că acesta este un plus. Un târg trebuie să faciliteze întâlniri semnificative între toate părțile implicate, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă reușim să interpretăm corect nevoile și dinamica momentului.

Care sunt cele mai mari provocări în construirea unui eveniment internațional de artă în România?

Demetra Arapu: Astăzi, într-un context marcat de instabilitate politică și dificultăți economice, devine dificil să găsești un echilibru între ambiția internațională și resursele reale disponibile. Apoi, nu pot ignora faptul că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale schimbă modul în care publicul consumă arta, deși eu am convingerea că târgurile de artă vor rămâne spații importante de socializare și experiență artistică autentică, greu de înlocuit prin mediul digital.

Care sunt punctele de referință ale acestei ediții?

Demetra Arapu: Având în minte interesele publicului nostru și fără să dezvălui prea multe, am construit anul acesta un proiect curatorial centrat pe opera lui Sandu Darie. Expoziția reprezintă una dintre rarele ocazii în care creația artistului este prezentată în România.
În plus, va exista un spațiu dedicat street art-ului românesc, cu o selecție de artiști care propun o perspectivă asupra acestui fenomen ca teritoriu viu și în continuă transformare.
Desigur, merită descoperiți și noii expozanți, precum și galeriile internaționale din Serbia, Lituania, Germania și Liban.

Ce lipsește încă ecosistemului artistic local?

Demetra Arapu: Dezvoltarea unei scene artistice puternice nu poate depinde exclusiv de inițiative individuale sau de finanțări punctuale. Cred că este nevoie de o cooperare mai bună și mai stabilă, pe termen lung, între instituțiile culturale și autoritățile publice. Realitatea ne arată că marile centre culturale funcționează optim atunci când instituțiile, colecționarii, galeriile și administrațiile locale înțeleg importanța unei strategii comune. Sunt lucruri evidente.

În ce fel simțiți că publicul din București s-a schimbat în raport cu arta contemporană?

Demetra Arapu: Observ cum publicul bucureștean devine treptat mai receptiv la arta contemporană. Vizitarea expozițiilor, a târgurilor de artă sau a atelierelor de artist începe să facă parte firesc din viața culturală a orașului. Medierea culturală, această muncă discretă, ajută la formarea unui public mai informat și mai implicat.

Simțiți că există un interes real pentru colecționism în România? Care sunt tendințele actuale?

Demetra Arapu: Colecționismul a susținut dezvoltarea lumii artei timp de secole, iar în România se conturează o nouă generație de colecționari, mai deschiși către arta contemporană și către artiști emergenți. Văd dorința de a construi o relație personală cu arta și de a descoperi artiști noi. În spatele unei colecții coerente există multă cercetare și disciplină, însă experiența colecționarului trebuie să rămână una plăcută și stimulatoare în același timp.

Cât de important este rolul unui astfel de târg în susținerea artiștilor emergenți?

Demetra Arapu: În doar câteva zile, MoBU reușește să atragă mii de vizitatori și să aducă împreună muzeografi, curatori, colecționari, reprezentanți ai caselor de licitații și artiști. În acest fel, astfel de platforme conectează direct artiștii atât cu publicul profesionist, cât și cu publicul general, deci favorizează creșterea vizibilității artei independente. Strategia MoBU a fost, încă de la început, să arate că lumea artei este mult mai amplă și mai diversă decât ceea ce este vizibil, de obicei, în circuitul principal.

Cum poate un târg internațional să influențeze infrastructura culturală a unui oraș?

Demetra Arapu: Situația târgurilor de artă fluctuează constant. Având în vedere asta, cred că la MoBU am reușit să implementăm un sistem care ne permite să creștem de la an la an, construind pe principii sustenabile pe termen lung. Cred că este important să existăm ca eveniment stabil și predictibil. O parte semnificativă din vânzările unei galerii are loc în cadrul unor astfel de evenimente, însă târgurile de artă înseamnă mai mult decât tranzacționalitate. Ele includ și sectoare curatoriate, performance-uri, concerte și dezbateri, care alimentează dezvoltarea identității culturale a unui oraș și a unei țări.

Cum arată piața de artă în 2026 comparativ cu acum câțiva ani?

Demetra Arapu: Cred că apariția târgurilor de artă contemporană la București, alături de celelalte evenimente culturale existente înainte de 2023, a venit în beneficiul armonizării pieței. Acesta nu poate fi decât un lucru bun.

Ce caută colecționarii astăzi?

Demetra Arapu: La MoBU întâlnesc o categorie distinctă de colecționari care vin în căutarea unei lucrări create de un artist reputat, o lucrare cu care să rezoneze și pe care să o păstreze mult timp. De multe ori, așa începe pasiunea pentru colecționarea artei. Mă bucur însă să observ și interesul crescut pentru arta emergentă, deoarece aceasta reflectă foarte bine Zeitgeist-ul și este, adesea, mai accesibilă din punct de vedere financiar.

Ce v-ați dori să spună un vizitator după ce pleacă de la târg?

Demetra Arapu: Mi-aș dori ca oamenii să simtă că au descoperit lucruri no pe care poate nici nu știau că le caută, că orizonturile lor s-au extins și că pleacă mai bogați din punct de vedere cultural și emoțional.

Unde vedeți MoBU peste cinci ani?

Demetra Arapu: Un târg este de succes, dincolo de cifre, dacă reușește să faciliteze relații între toți cei implicați, relații care să se conjuge în oportunități și după încheierea evenimentului. Eu mă concentrez pe extinderea prezenței internaționale la MoBU, fără a pierde însă specificul local. Iau lucrurile pas cu pas.

Fotografii publicate prin amabilitatea MoBU