Curator: Investiția în artiști emergenți presupune un grad mai mare de asumare, dar contribuie direct la viitorul pieței de artă

Parcursul emergent presupune trecerea de la contextul academic la cel profesional. Rolul galeriei este esențial în această etapă. Valorizarea lucrărilor creatorilor aflați la început de drum se produce gradual, pe măsură ce artistul își consolidează prezența în piață. Susținerea artiștilor emergenți reprezintă atât un angajament cultural, cât și o investiție în dezvoltarea viitoare a pieței.

Gilda Ghinoiu, curator independent, vorbește într-un interviu publicat în exclusivitate de Curatorial despre arta și artiștii emergenți, despre rolul galeriilor în evoluția acestora, despre riscurile investițiilor și viitorul pieței de artă.

„Susținerea artiștilor emergenți reprezintă una dintre cele mai riscante forme de investiție din ecosistemul artistic”, spune ea, însă „această etapă oferă oportunitatea identificării și susținerii unor artiști aflați înaintea consacrării lor”.
Pentru colecționari și galerii, implicarea timpurie poate genera atât satisfacția participării la construirea unei cariere artistice, cât și beneficii economice pe termen lung.

Între altele, Gilda Ghinoiu a organizat expoziția de grup „Emerging Me II: Black Diamonds”, deschisă la Scemtovici & Benowitz Gallery până la 22 august. Aceasta oferă o imagine reprezentativă a noii generații de pictori, reunind lucrările artiștilor premiați și o selecție a lucrărilor finaliste din cea de-a doua ediție a Premiului pentru pictură emergentă Art Movements Foundation.

Cum putem defini succesul unui artist emergent?

Gilda Ghinoiu: Un artist emergent se află la începutul procesului de consacrare. Iese treptat din zona de anonimat, începe să fie remarcat, să participe la expoziții și să intre în colecții private, iar, în timp, eventual și în colecții publice.

Succesul în această etapă înseamnă, înainte de toate, continuitate: organizarea constantă de expoziții personale, participarea la expoziții de grup și construirea unei vizibilități care să transforme semnătura artistului într-una căutată. Parcursul emergent presupune trecerea de la contextul academic la cel profesional, moment în care artistul începe să fie reprezentat de o galerie sau susținut de un operator cultural.

Cât de important este rolul unei galerii în această etapă și ce strategii s-au dovedit eficiente în dezvoltarea unui artist emergent?

Gilda Ghinoiu: Rolul galeriei este esențial în această etapă. Galeria își asumă dezvoltarea profesională a artistului și investește în promovarea lui, existând întotdeauna riscul ca artistul să nu confirme așteptările. De aceea, relația dintre galerie și artist trebuie să fie una de colaborare și responsabilitate reciprocă.

Creșterea unei semnături emergente se bazează pe o strategie coerentă, care poate include participarea la expoziții și târguri, prezența în licitații, dezvoltarea unei rețele de prezențe internaționale, construirea unei relații sănătoase cu galeria etc. Tot mai mulți artiști aleg să se orienteze către piețe externe încă din faza de emergență, în special atunci când oportunitățile financiare locale sunt limitate.

Cât de importante sunt programele de susținere, rezidențele și formele de mecenat pentru noile generații de artiști?

Gilda Ghinoiu: Mecenatul e un instrument important pentru dezvoltarea acestui segment, ca și programele de susținere dedicate artiștilor tineri. Într-o perioadă în care competiția este ridicată, iar contextul economic este mai mult decât dificil, implicarea fundațiilor, galeriilor și a mediului privat poate accelera parcursul profesional al unei noi generații de artiști, dar cu înțelegerea faptului că procesul de consacrare artistică este unul selectiv și de durată.

Ar putea programele dedicate artiștilor emergenți să suplinească lipsa unor mecanisme mai solide de validare și promovare în piața românească?

Gilda Ghinoiu: Programele dedicate artiștilor emergenți, precum „Emerging Me” – Premiul Art Movements Foundation pentru pictură emergentă, demonstrează că există o generație nouă cu un nivel ridicat de profesionalizare și cu un potențial real de afirmare. Astfel de inițiative creează contexte de vizibilitate, facilitează accesul la piață și contribuie și la formarea unei noi generații de colecționari.

Pentru mulți colecționari există un prag psihologic de achiziție, ceea ce face ca segmentul emergent să fie unul accesibil și cu potențial de apreciere pe termen lung, în funcție de evoluția fiecărui artist. Prin susținerea unor artiști aflați la început de drum, piața ar putea genera un volum mai mare de tranzacții, ceea ce ar conta în consolidarea unor noi semnături. Totuși, randamentul investiției este, de regulă, redus pe termen scurt întrucât lucrările artiștilor emergenți se încadrează într-o zonă de preț accesibilă. Valorizarea lucrărilor se produce gradual, pe măsură ce artistul își consolidează prezența în piață.

Piața de artă din România este adesea descrisă ca fiind insuficient transparentă și dificil de evaluat din exterior. Care sunt principalele vulnerabilități ale acestui ecosistem?

Gilda Ghinoiu: Piața de artă din România este mică și funcționează cu un nivel redus de transparență. Lipsa unor mecanisme clare de monitorizare a prețurilor și a cotațiilor face ca multe decizii de achiziție să fie bazate pe intuiție și încredere, adică pe networking. În acest context, susținerea artiștilor emergenți reprezintă atât un angajament cultural, cât și o investiție în dezvoltarea viitoare a pieței.

Galeriile care susțin emergenți își asumă riscuri, dar investesc, de fapt, în viitorul pieței. De unde provin riscurile?

Gilda Ghinoiu: Paradoxul acestui segment este că activitatea artistică a emergenților implică costuri de producție ridicate, comparabile dacă nu cumva egale cu cele necesare producției de artă și evenimente artistice consacrate, în timp ce veniturile generate de emergenți sunt adesea modeste. Materialele necesare picturii, costurile logistice și cheltuielile aferente organizării unei expoziții cu artiști emergenți sunt similare, uneori chiar identice, cu cele implicate de o expoziție dedicată unor artiști consacrați. Diferența este că prețul lucrărilor emergente este semnificativ mai mic, iar cererea rămâne extrem de nișată.

Cu alte cuvinte, operatorii culturali investesc același volum de muncă, resurse și capital, asumându-și însă încasări mai mici și un grad mult mai ridicat de incertitudine. În plus, există întotdeauna posibilitatea ca artistul să nu își consolideze parcursul profesional, iar investiția în promovare, participări la târguri, expoziții și comunicare să nu se reflecte într-o creștere a cotei sale de piață.

Din această perspectivă, susținerea artiștilor emergenți reprezintă una dintre cele mai riscante forme de investiție din ecosistemul artistic. Tocmai de aceea, trebuie apreciați acei galeriști, operatori culturali, fundații și colecționari care aleg să își asume acest risc și să investească în formarea unei noi generații de semnături.

Pe de altă parte, tocmai această etapă oferă oportunitatea identificării și susținerii unor artiști aflați înaintea consacrării lor. Pentru colecționari și galerii, implicarea timpurie poate genera atât satisfacția participării la construirea unei cariere artistice, cât și beneficii economice pe termen lung.

Ce considerați că lipsește astăzi din ecosistemul artistic românesc pentru ca artiștii emergenți să aibă șanse mai mari de consacrare?

Gilda Ghinoiu: Un sistem de sprijin stabil. Acesta i-ar permite artistului să se concentreze asupra creației și să își dezvolte practica într-un ritm sănătos, de aceea, trebuie construit un ecosistem fluid de canale de expunere și vânzare – târguri, expoziții, licitații, festivaluri, prezențe în corporații etc. Toate aceste canale trebuie interconectate.

Din experiența dvs., ce rol pot avea licitațiile în dezvoltarea cotei unui artist aflat la început de drum?

Gilda Ghinoiu: Într-adevăr, licitațiile pot reprezenta o strategie benefică pentru artiștii emergenți, atunci când sunt gestionate profesionist și integrate într-un plan de dezvoltare a cotei de piață.
O prezență atent dozată în piața secundară contribuie la consolidarea interesului pentru o semnătură.

Cum ar trebui construită relația dintre galerie și artist pentru ca ambele părți să fie protejate și să beneficieze de dezvoltarea colaborării?

Gilda Ghinoiu: În ceea ce privește relația dintre galerie și artist, contractele trebuie să protejeze investiția ambelor părți, fără a limita inutil posibilitățile de dezvoltare profesională ale artistului.

Cine cumpără astăzi artă contemporană în România și cât de importantă este diversificarea bazei de colecționari?

Gilda Ghinoiu: Pe piața românească există mai multe tipologii de colecționari: investitori, cumpărători motivați de pasiunea pentru artă, colecționari tineri aflați la început de drum sau persoane interesate de validare culturală. Fiecare dintre aceste categorii de cumpărători contribuie, în felul său, la dinamica pieței și la dezvoltarea ecosistemului artistic: cu cât există mai mulți „consumatori” de artă vizuală, cu atât piața este mai flexibilă și, implicit, cresc șansele de consacrare.

Care este recomandarea dvs. pentru tinerii artiști care nu a fost încă remarcați de o galerie comercială sau de un curator independent?

Gilda Ghinoiu: Pentru un artist tânăr care nu a fost încă remarcat de o galerie comercială sau de un curator independent, participarea la concursuri, rezidențe, proiecte curatoriale și programe de mentorat poate reprezenta un punct de plecare important.
Totodată, colaborarea cu mediul privat și cu sectorul corporativ poate deschide noi oportunități de expunere și susținere financiară. Platformele de soluții bazate pe artă ca Artscape dezvoltă sinergii între mediul de afaceri și cel creativ, cu impact și pentru tinerii artiști cu potențial real de afirmare.

Ce ați dori să transmiteți actorilor din piața de artă?

Gilda Ghinoiu: Operatorilor culturali și colecționarilor li se poate transmite un mesaj simplu: dacă își doresc să contribuie la dezvoltarea scenei artistice contemporane, este important să investească în artiștii vii și să urmărească constant inclusiv segmentul emergent. În acest fel, vor sprijini creația actuală, contribuind la formarea unor noi trasee culturale și pot participa activ la consolidarea viitorului pieței de artă.

Fotografie principală: Lucrări din expoziția „Emerging Me II: Black Diamonds”