O imagine rară a lui Charles Dickens, expusă în premieră
Un rar profil dagherotip al lui Charles Dickens realizat la jumătatea anilor 1850, în care scriitorul apare purtând mustață, este expus în premieră la Londra.
Este considerat că Charles Dickens, recunoscut pentru barba sa luxuriantă, a ales prima dată să poarte mustață în 1844 și i-ar fi plăcut foarte mult această înfățișare. „Mustața este superbă, superbă. Am tăiat-o și fasonat-o puțin la capete pentru a-i îmbunătăți forma”, îi scria el artistului Daniel Maclise, după cum relatează The Guardian. „Este fermecătoare, fermecătoare. Fără ea, viața ar fi goală”.
Mai târziu, după ce a descoperit că și fratele Fred își lăsase mustața să crească, Dickens i-a scris soției lui, Catherine: „El are mustață… simt că unul dintre noi trebuie să renunțe. Pământul nu ne va ține pe amândoi”.
Portretul dagherotip detaliat, clar, al lui Dickens a fost realizat în perioada 1852 – 1855, când scria „Bleak House” și „Hard Times”. A fost donat către Charles Dickens Museum din Londra anul trecut de un colecționar privat, iar acum el este expus de muzeu până pe 31 martie. Timpul de expunere este limitat pentru a-i asigura conservarea. Imaginea s-a aflat anterior în colecție privată timp de 20 de ani, după ce a fost descoperită în colecția irlandezului Charles Cloney, un pasionat de fotografie.
Portret extrem de rar
Emily Smith, curatorul muzeului, a spus că portretul este „extrem de rar”.
„Este greu de găsit un Dickens cu mustață. Dacă imaginea lui cu barbă este recunoscută instantaneu, primele experimente ale lui Dickens legate de înfățășarea sa sunt mai puțin documentare și dovezile sunt puține. Dickens era conștient de imaginea sa, în mod clar era un dandy. Imaginea sa publică era concepută și prezentată cu grijă, iar când poza pentru portrete, deși nu mereu entuziast, lua totul foarte în serios”.
Totuși, noua înfățișare nu a impresionat pe toată lumea. Postrivit curatorului Andrea Lloyd de la British Library, Josh Forster, prieten al lui Dickens, descria mustața drept o „desfigurare îngrozitoare” și a amânat din cauza ei realizarea unui portret al scriitorului pe care îl comandase.
Înfățișarea lui Dickens s-a schimbat apoi. Aflat în Italia cu Wilkie Collins, autor al „The Woman in White” și „The Moonston”, a început o competiție cu acesta legat de părul facial. Până în 1858, autorul englez a ajuns la înfățișarea bine cunoscută azi, despre care amicii lui spuneau că îl cam îmbătrânea.
Dagherotipul de la Charles Dickens Museum a fost realizat de John Jabez Edwin Mayall la studioul lui din 224 Regent Street. În 1939, artistul francez Louis-Jacques-Mandé Daguerre și-a prezentat oficial Academiei de Științe descoperirea în materie de fotografie. Tehnica lui Mayall implica acoperirea centrului imaginii cu „zinc închis la culoare” înainte de a expune întreaga imagine la lumină, ceea ce elimina toate detaliile cu excepția celor protejate de zinc.
„Tehnica a produs imagini foarte detaliate”, au spus reprezentanții muzeului, care se află în singura casă a lui Dickens rămasă în picioare în Londra, pe 48 Doughty Street. „În portretul lui Mayall, părul ciufulit all lui Dickens, mustața amplă și liniile individuale din jurul ochilor și gurii lui și de pe frunte sunt reproduse intens”.
Însuși autorul considera, potrivit unei scrisori trimise în 1852 filantroapei Angela Burdett-Coutts, în care povestea că i-a pozat lui Mayall, că acest portret va fi „de departe cel mai bun specimen” dintre cele văzute de el până atunci.
Credit foto: Lewis Bush/The Charles Dickens Museum
