Tevž Logar, curator în programul Accelerator: „Ca profesionist, nu trebuie să fii superficial / Artiștii trebuie să evite compromisurile”
Tevž Logar, curator în programul Accelerator, subliniază – după stagiul de mentorat susținut cu zece artiști români emergenți – câteva chestiuni legate de motivația lor, de învățăturile lui din experiența de curator și de cele mai importante lucruri pe care trebuie să se concentreze artiștii emergenți.
Tevž Logar este curator independent, editor și scriitor și colaborează cu diverse galerii și instituții. La cea de-a 58-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția a colaborat, în calitate de consultant curatorial, cu Pavilionul Macedoniei de Nord, și, ca scriitor, cu Pavilionul Kosovo.
În 2018, Tevž Logar a editat monografia despre lucrările artistului croat Goran Trbuljak. În perioada 2009 – 2014, a fost director artistic al Škuc Galeriji din Ljubljana (Slovenia) și lector pe tema Istoriei Artei secolului 20 la Academia de Arte Vizuale din același oraș.
El a fost și scenaristul documentarului „Project Cancer: Ulay’s journal from November to November” (2013) și este co-fondator al Fundației Ulay Foundation (2014) din Amsterdam, unde, în prezent, este membru al Comitetului Consultativ. În 2014, a fost nominalizat la Gerrit Lansing Independent Vision Award (Independent Curators International) în New York. Trăiește în Rijeka, Croația.
Relația dintre artist și curator
În cadrul programului Accelerator, derulat la București, el a susținut anul acesta laboratorul „Curatoriere. Relația dintre artist și curator”, unde a îmbinat teoria și activitatea practică din perspectiva a patru teme principale: elemente de context ale sistemului de artă contemporană; dialogul dintre artist și curator; exemple din istorie care au schimbat înțelegerea conceptului de expoziție; pregătirea expoziției de la zero și aspectele care necesită o atenție sporită în organizarea unei expoziții.
Tevz Logar va fi curatorul expoziției de grup în care cei 10 artiști emergenți vor expune lucrările noi, produse în cadrul programului Accelerator. Expoziția este planificată pentru a avea loc în luna ianuarie a anului 2023.
Stagiul de mentorat al programului Accelerator, la care participă zece artiști emergenți selectați de un juriu internațional, a fost încheiat.
Accelerator este primul și cel mai complex program de mentorat extins derulat actualmente în România, care își propune să propulseze cariera artiștilor emergenți locali. El a fost lansat în urmă cu zece luni, iar dintre cei 62 de aplicanți eligibili au fost aleși Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia Prodan, Stanca Soare și Ana Maria Szöllösi.
Motivația artistului emergent
„Motivația artiștilor emergenți selectați să ia parte la programul Accelerator a fost foarte clară de la început. Chiar în etapa de selecție, prin intermediul interviurilor, am remarcat faptul că artiștii aveau propria «agendă» și propriile interese cu privire la program. Când am început sesiunile de mentorat și ne-am reîntâlnit, nu am făcut decât să aprofundăm. Era foarte important pentru mine să le înțeleg chiar mai bine profilurile și obiectivele.
Apreciez și salut diversitatea intereselor și a viziunilor lor artistice, pentru că oferă o energie deosebită grupului, ceea ce dă posibilitatea creșterii tuturor celor implicați”.
Top 3 focus artiști emergenți
El a întocmit un clasament al celor mai importante trei lucruri asupra cărora artiștii ar trebui să se concentreze în urma participării la programul Accelerator.
„Laboratorul meu a avut ca temă relația dintre artist și curator. Astfel, obiectivul meu era să aduc în discuție câteva elemente care sunt de mare importanță pentru a înțelege această relație.
Primul este modul în care relația este implementată în sistem. Este imposibil să definești această relație, dacă nu iei în calcul relația cu diferite tipuri de instituții, teorii/ principii, media și piața de artă. Asta este foarte important pentru că doar așa fiecare artist din acest program va ști ce elemente din sistem ar trebui să ia în considerare și pe care să le ignore.
Al doilea este aspectul istoric. Nu doar relația dezvoltată între artist și curator, care este un fenomen relativ nou, dar și contextul în care a fost definită arta și ancorată în religie, investiții, filozofie, condiții de producție și alți factori. Internalizarea acestor chestiuni este importantă pentru că îți poți și reflecta propria poziționare artistică prin exemple din viața reală. Face parte din procesul de a deveni artist.
A treia dimensiune este să urmărești calea artistică și să te străduiești să nu faci des compromisuri”.
Top 3 învățături pentru curator
Din experiență, Tevž Logar punctează: „Învățămintele mele sunt reprezentate de schimburile de cunoștințe, dialog și reflecție, nu doar cu artiștii cu care lucrez, ci și cu alți colegi, curatori, istorici de artă, teoreticieni, scriitori și galeriști.
Mai mult de 15 ani, am construit această rețea socială. Profesia mea este «vie». Schimbul de opinii, de practici și soluții și implicarea în dialog îmi permit să mă aflu în mijlocul trendurilor actuale, iar asta este important și pentru poziționarea mea în calitate de curator.
Ca profesionist, nu trebuie să fii superficial – este o altă chestiune cheie. În schimb, trebuie să abordezi asta în profunzime. Acest lucru poate fi dobândit citind constant, ascultând podcast-uri, urmărind filme care nu sunt neapărat despre artă, ci care reflectă un spectru larg de probleme ale societății. Arta a fost mereu legată de societate și așa o abordez și eu.
Al treilea lucru este ceva mai abstract, dar de asemenea foarte important. Nu prea știu cum să îl descriu, pentru că nu are legătură cu partea rațională, ci mai degrabă e legat de emoții și sentimente”.
Credit foto: Jaka Babnik & Asociația Eastwards Prospectus
