Proiectul românesc la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025, ales

Proiectul care va reprezenta România la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025, ce este programată să aibă loc în perioada 10 mai – 23 noiembrie cu tema „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”, curatoriată de arhitectul și inginerul Carlo Ratti, a fost ales.

Rezultatele etapei a II-a a concursului naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 19-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia au fost publicate, iar până la ora 17:00 în 10 ianuarie pot fi depuse contestațiile, care vor fi soluționate până în 14 ianuarie.

Ulterior, va fi anunțată echipa proiectul câștigător și juriul care l-a ales.

Cel mai mare punctaj, pentru desenul de arhitectură

Cea de-a doua etapă de evaluare a  proiectelor înscrise la concursul național a avut loc în 9 ianuarie 2025, la sediul Uniunii Arhitecților din România.

Comisia de selecție a evaluat cele trei proiecte finaliste, acordând punctaje pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare a concursului, respectiv: unitatea conceptului pentru ambele spații ale României la Veneția; fezabilitatea proiectului – posibilitatea de realizare practică (montare, demontare şi transport) şi încadrarea în bugetul estimat (raportul între costurile estimate şi rezultatele așteptate; relevanța/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului); strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei şi în afara acesteia.

În urma centralizării punctajelor acordate de fiecare membru al Comisiei, a fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 91,14, proiectul „Human Scale”.

Conform motivării, Comisia de selecție a apreciat proiectul „Human Scale” pentru abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar atât de esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.

Expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al XX-lea și opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui care prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referință și de limbaj desenele de arhitectură ale arhitecților aceleași perioade. Ambele spații expoziționale prezintă o colecție impresionantă de desene de arhitectură semnate de arhitecți români celebri moderni și contemporani. Prin jocul subtil dintre siluetele umane, umbrele vizitatorilor și spațiile translucide, proiectul transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul principal al unui discurs despre intuiție, memorie și perspectivă. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.

Locurile al doilea și al treilea în concurs

Proiectul care a obținut locul al doilea, cu 82,29 de puncte, este „Landscapes of Care with Wildflowers”.

Proiectul „Peisaje ale îngrijirii cu flori de câmp” explorează spațiile domestice colective postsocialiste, subliniind transformarea lor prin practici de îngrijire ecologică și socială, respectiv evidențiind rolul balcoanelor și curților urbane ca spații ale rezilienței și conexiunii cu natura. Juriul a apreciat sensibilitatea propunerii, precum și dedicația de a ilustra cum grija pentru mediul în care trăim este fundamentală pentru viitorul nostru ca societate. Arhitectura este o parte indivizibilă de viața noastră cotidiană, iar proiectul propus ilustrează acest lucru prin prisma unui tip de micro-spații ce transformă fragilitatea în reziliență, conectare și grijă. Proiectul reafirmă rolul arhitecturii în regândirea relației dintre memorie, comunitate și natură, aliniindu-se temei Bienalei despre imaginația colectivă și adaptabilitate.

Locul al treilea a revenit proiectului „New Heritage”, cu un punctaj de 75,86.

Juriul a apreciat ideea prin care patrimoniul cultural poate fi reinterpretat și integrat în practici arhitecturale contemporane, oferind în același timp soluții sustenabile pentru viitor. Proiectul explorează relația dintre arhitectură, peisaje culturale și comunitate, aducând în prim-plan un dialog captivant între tehnologiile moderne și tradițiile locale, creând o punte între trecut și viitor. Fiecare element al expoziției este gândit să ofere o experiență imersivă și educativă, de la designul adăpostului-experiment, care evidențiază utilizarea materialelor naturale și tehnicilor tradiționale, până la prezentarea sensibilă a peisajelor culturale din România prin imagini, machete și instalații artistice. Promovarea conceptului de „slow turism” subliniază importanța sustenabilității și a intervențiilor creative care respectă ecologia, cultura și comunitățile locale. Prin integrarea componentelor multimedia și a unor inițiative educative, proiectul oferă vizitatorilor nu doar o incursiune vizuală impresionantă, ci și o invitație activă de a redescoperi și de a valorifica patrimoniul natural și cultural românesc.

Premii acordate de UAR

Uniunea Arhitecţilor din România va acorda următoarele premii:

Premiul I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6500 lei/net;

Premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4500 lei/net;

Premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3500 lei/net.

Anunțarea câștigătorului va avea loc în urma soluționării contestațiilor, în 14 ianuarie 2025.

Organizatorii expoziției românești la Bienala de Arhitectură de la Veneția sunt Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe și Uniunea Arhitecților din România.

La ediția precedentă, țara noastră a fost reprezentată de „Acum – Aici – Acolo”, coordonat de arh. Emil Ivănescu, care l-a realizat împreună cu Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin.

Credit foto: curatorial.ro