Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Societate   /  O monedă din aur a dovedit că un împărat roman a existat cu adevărat. Muzeul Brukenthal deține unicul exemplar găsit România
sponsian moneda, muzeul national brukenthal

O monedă din aur a dovedit că un împărat roman a existat cu adevărat. Muzeul Brukenthal deține unicul exemplar găsit România

O monedă din aur considerată mai bine de 150 de ani ca fiind falsă a fost analizată de o echipă de la University College London, iar concluzia cercetătorilor a fost că ea este originală.

Cercetările au fost conduse de profesorul Paul Pearson și au cuprins patru monede similare.

O astfel de monedă se află și în colecția Muzeului Național Brukenthal. „Un împărat roman considerat inexistent, Sponsian, a fost restituit istoriei, iar patrimoniul național are încă o piesă excepțională, atestată științific acum”, a spus Lucian Romașcanu, ministrul Culturii.

Potrivit BBC, moneda cu numele și efigia lui Sponsian a fost găsită în urmă cu mai mult de 300 de ani în Transilvania. Considerată un fals, a fost ținută în depozitul unui muzeu.

Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că a fost în circulație în urmă cu 2.000 de ani.

„Ceea ce am găsit este un împărat. Era un personaj considerat fabricat și exclus de experți. Noi credem că este real și că a avut un rol în istorie”, a spus prof. Paul Pearson de la University College London.

sponsian moneda, muzeul national brukenthal verso

Credit foto: Muzeul Național Brukenthal

Reputat expert în monede l-a exclus pe Sponsian din istorie

Moneda care se află în centrul poveștii făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experții au suspectat că ar fi putut fi produsă de falsificatori din acea vreme, din cauza designului lor rudimentar.

Lovitura finală a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii de la Bibliothèque Nationale de France, a luat în considerare această problemă pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că acestea nu erau doar falsuri „moderne”, ci și prost făcute și „imaginate în mod ridicol”. Alți specialiști au fost de acord și, până în prezent, Sponsian a fost respins în cataloagele academice.

Profesorul Pearson a bănuit contrariul când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafața acesteia, despre care a crezut că ar fi putut fi produse de moneda aflată în circulație.

El a contactat Hunterian Museum de la Universitatea din Glasgow, unde moneda fusese ținută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original, și a întrebat dacă ar putea colabora cu cercetătorii de acolo.

Aceștia au examinat toate cele patru monede la un microscop puternic și au confirmat în revista PLOS 1 că într-adevăr existau zgârieturi, iar modelele erau compatibile cu faptul că monedele au fost purtate în săculeți. O analiză chimică a arătat și că monedele au fost îngropate timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, care este curatorul muzeului de monede și a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.

Figură importantă pentru istoria noastră

După ce cercetătorii au stabilit că monedele sunt autentice și că au descoperit ceea ce ei credeau a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, care deține o monedă sponsiană.

Aceasta făcea parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale, iar povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet pe care scria „autentic”, relatează BBC.

Specialiștii de la Brukenthal clasificaseră moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toți ceilalți. Dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei și a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță.

„Colaborarea cu partenerii noștri a fost una deosebit de plăcută și interesantă. Pentru istoria Transilvaniei și a României în special, dar și pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea științifică vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră. Cu atât mai mult, pentru Muzeul Național Brukenthal este un lucru minunat, pentru că muzeul sibian este deținătorul singurei monede a lui Sponsian de pe teritoriul României. Multumesc colegilor de la Muzeul de Istorie Casa Altemberger și d-lui Paul N. Pearson, UCL (University College London) pentru implicare”.

Moneda din colecția Hunterian Museum, este expusă pentru prima dată începând din 15 noiembrie 2022, în cadrul programului de vizitare.

Moneda din colecția Muzeului Național Brukenthal se află în expoziția „Tezaur” a Muzeului de Istorie – Casa Altemberger și poate fi văzută de public de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00-18.00.