Controversate lucrări de artă ale secolului XXI

Primul sfert din secolul XXI a cunoscut (și) nașterea unor lucrări de artă care au ridicat multe sprâncene și semne de întrebare. Generarea de controverse a devenit trend, este și răsplătită financiar, însă în unele cazuri chiar există o miză.

Printre cele mai discutabile creații se numără „People’s Justice” (2002) a colectivului Taring Padi, „Everydays: The First 5,000 Days” (2007 – 2021), NFT creat de Beeple, și „Comedian” (2019), cunoscută ca banana lipită pe perete de Maurizio Cattelan.

People’s Justice

„People’s Justice” (2002) a colectivului artistic indonezian Taring Padi a fost expusă în aer liber la ediția 2022 a Documenta (Germania). Lucrarea, sub forma unui banner, a stârnit dezbaterea și demisiile după ce mulți observatori și organizații evreiești au catalogat imaginile drept antisemite. Printre ele se aflau un personaj cu cap de porc care purta o cască pe care scria Mossad și un evreu ultraortodox cu colți, ochi injectați de sânge și o pălărie neagră cu însemnele SS.

Autorii au susținut că lucrarea era o critică la adresa dictaturii lui Suharto și a militarismului din Indonezia, nu un atac la adresa evreilor. Totuși, după reacții publice puternice, lucrarea a fost mai întâi acoperită și apoi îndepărtată, iar colectivul a prezentat scuze pentru imaginile respective. Directoarea evenimentului, care a spus că nu a putut verifica lucrările înainte de a fi expuse, a fost nevoită să demisioneze.

Dogs That Cannot Touch Each Other

„Dogs That Cannot Touch Each Other” (2003), de Sun Yuan și Peng Yu, a pus mari probleme Muzeului Guggenheim.

Lucrarea video a fost cuprinsă în expoziția retrospectivă de la începutul mileniului „Art and China After 1989: Theater of the World”.

Evenimentul de lansare a unui nou val de artiști contemporani chinezi a devenit ținta iubitorilor de animale. Clipul realizat de duo-ul artistic arăta perechi de pitbuli pe benzi de alergare așezate una față de cealaltă, care îi obligau pe câini să fugă unul spre celălalt, deși erau împiedicați să se ciocnească de dispozitive de fixare.

O petiție care solicita expoziții „fără cruzime” la muzeu a strâns 40.000 de semnături în mai puțin de 24 de ore, iar videoclipul a fost retras din expoziție, alături de alte două lucrări ale altor artiști – un videoclip cu porci care se împerecheau și o instalație cu insecte și reptile vii eliberate împreună într-o cușcă din plasă. Au existat însă și voci critice: atât PEN America, cât și Ai Weiwei, care a fost inclus în expoziție, au protestat față de cenzurarea lucrărilor.

Everydays: The First 5,000 Days

Beeple, pe numele real Michael Winkelmann, devenit celebru după ce un NFT (nonfungible token) al lui intitulat „Everydays: The First 5,000 Days” a fost vândut în 2021 pentru 69 de milioane de dolari la Christie’s. A fost a treia cea mai mare sumă plătită vreodată pentru opera unui artist în viață, după „Rabbit” al lui Jeff Koons și „Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)” al lui David Hockney.

NFT-ul a fost realizat din imagini digitale provocatoare create de Beeple începând cu 2007, pe parcursul a 5.000 de zile. În această formă pot fi distinse doar culori neon și vagi umbre, însă pot fi analizate pe rând când fiecare tablou este mărit. Politicieni, personaje de desen animat și astronauți sunt aduși laolaltă de multe ori în mod grotesc.

Lucrarea lui Beeple, existentă doar în format digital, este imaginea acestei pieței emergente, iar „Everydays” l-a transformat, peste noapte, într-un star.

La momentul vânzării ei, lumea încă încerca să explice exact ce este un NFT. La rândul său, grupul de investitori care a cumpărat „Everydays” consideră că potențialul este nelimitat.

New Portraits

Richard Prince a iscat litigii, atrăgând în mod constant acțiuni în justiție pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală.
În 2014, într-o expoziție la Galeria Gagosian intitulată „New Portraits”, el a mărit și a imprimat pe pânză postări de pe Instagram aparținând altor persoane, adăugând propriile lui comentarii scurte și ironice. Au rezultat cinci procese, printre care și unul intentat de Donald Graham, a cărui fotografie, „Rastafarian Smoking a Joint”, a fost preluată de Prince de pe contul unui alt utilizator.

O controversă suplimentară a izbucnit atunci când noi versiuni ale lucrării au fost expuse, în 2019, la Muzeul de Artă Contemporană din Detroit. Zoë Ligon, educatoare în domeniul sexualității și proprietară a unui sex-shop din Detroit, s-a opus includerii portretului său, în care apare purtând un sutien roșu și denunțând legile împotriva muncii sexuale. Când curatorul expoziției s-a oferit să elimine imaginea, ea a cerut retragerea întregii expoziții. Muzeul a refuzat, afirmând că „lucrările din expoziție nu sunt de vânzare și sunt concepute pentru a genera discuții despre context, proprietate și originalitate”, sugerând astfel că Ligon nu era exploatată, deoarece Prince nu obținea beneficii financiare directe de pe urma expoziției.

Scaffold

În 2017, Walker Art Center din Minneapolis a prezentat în aer liber instalația „Scaffold” a lui Sam Durant – o replică în mărime naturală a unei spânzurători, inspirată parțial de cea pe care, în 1862, au fost spânzurați 38 de bărbați amerindieni, cea mai mare execuție în masă din istoria Statelor Unite.

Solicitat să realizeze o lucrare pentru Documenta în 2012, Durant a creat instalația ca o critică la adresa lungii istorii a execuțiilor publice din SUA. Acolo, lucrarea nu a stârnit nicio reacție, însă Minnesota era teritoriul tribului Dakota din care făceau parte acei bărbați nativi americani, iar execuția la care făcea referire avusese loc în Mankato, Minnesota, la 120 de kilometri de muzeu. Au avut loc proteste și demonstrații ale nativilor americani, cu pancarte și afișe pe care scria „Take It Down” (Dați-o jos, n.r.) lipite pe gardul care înconjura locul.

În mod surprinzător, consiliul de administrație al Muzeului Walker nu știa că execuția avusese loc vreodată, cu atât mai puțin cât de aproape se afla locul respectiv. Durant și instituția au prezentat scuze, iar „Scaffold” a fost demontată și distrusă printr-o înmormântare simbolică supravegheată de bătrânii tribului Dakota.

Comedian

Celebra banană lipită cu bandă adezivă de artistul italian Maurizio Cattelan pe perete a fost licitată la Sotheby’s New York și adjudecată în toamna lui 2024 contra sumei de 6,24 milioane de dolari.

Intitulată „Comedian” (2019), controversata instalație a șocat întreaga lume atunci când a fost vândută pentru 120.000 de dolari de galeria Perrotin la Art Basel Miami Beach în 2019. Banana expusă în Florida fusese procurată dintr-un supermarket local pentru 30 de cenți.

Lucrarea italianului a avut mai multe versiuni. După ce primele două au fost vândute pentru 120.000 de dolari, galeria și artistul au decis să crească prețul pentru cea de-a treia la 150.000 de dolari și să o vândă unui muzeu. Un donator anonim a achiziționat-o pentru Muzeul Guggenheim.

În 2024, a fost cumpărată de Justin Sun, miliardar chinez și fondator al platformei de criptomonede TRON, care a mâncat-o, gest considerat sfidător inclusiv de organizații care militează pentru măsuri de stopare a crizei globale a foametei și a nesiguranței alimentare.