Evenimentele care au marcat lumea artei în 2023

Evenimentele care au marcat lumea artei în 2023, de la controverse la manifestări emblematice, au protagoniști instituții precum Rijksmuseum și British Museum, artiști ca Johannes Vermeer, Pablo Picasso și Andy Warhol, dar și sculpturile din Partenon – pe marginea cărora Grecia și Regatul Unit discută de mai mulți ani, iar dezbaterea nu pare să fie aproape de final – și noi acțiuni activiste care au vizat opere de artă.

Retrospctiva Vermeer, cea mai de succes din istoria Rijksmuseum 

Rijksmuseum din Amsterdam a anunțat că retrospectiva Johannes Vermeer – încheiată pe 4 iunie – este cea mai de succes din istoria sa, cu 650.000 de vizitatori din 113 țări în cele 16 săptămâni de desfășurare.

Expoziția a prezentat 28 de lucrări ale lui Vermeer, fiind cea mai mare dedicată vreodată acestui artist. Printre lucrări s-au aflat tablouri celebre precum „Fata cu cercel de perlă” și „Lăptăreasa”.

Șapte dintre cele 28 de lucrări nu fuseseră vreodată expuse în Țările de Jos, printre acestea numărându-se trei tablouri de la Frick Collection din New York, precum și tablouri de la National Gallery of Art, care a găzduit propria sa expoziție Vermeer în 1999.

Anul Picasso, între expoziții reper și o moștenire „complicată”

Aproximativ 40 de instituții din lume au marcat Anul Picasso cu expoziții și evenimente speciale.
S-a remarcat și „It’s Pablo-matic: Picasso According to Hannah Gadsby”, deschisă vara aceasta la Brooklyn Museum, având-o pe comedianta australiană Hannah Gadsby drept organizator.
A fost o expoziție despre „moștenirea complicată” lăsată de artistul Pablo Picasso, de la moartea căruia s-au împlinit în aprilie 50 de ani. Dar și o expoziție controversată, devenită virală online.

Ea a cuprins aproximativ 100 de lucrări, multe dintre ele realizate de artiste. Expoziția se vrea o nouă privire asupra „moștenirii complicate a artistului printr-o lentilă critică, contemporană și feministă, chiar dacă recunoaște puterea transformatoare și influența de durată a operei sale”.
„Subliniind vocea lui Gadsby alături de cele ale multor artiste incluse, expoziția ia în considerare întrebări complexe legate de misoginism, creativitate, canonul istoriei artei și «geniului»”, se arată în descrierea expoziției.

Imagine generată de AI câștigă un premiu pentru fotografie

Fotografia alb-negru „The Electrician” a artistului german Boris Eldagsen a câștigat un important concurs de fotografie. Ulterior, el a anunțat că imaginea a fost generată de inteligența artificială, apoi a renunțat la premiu, spunând că s-a înscris în competiție cu o astfel de lucrare pentru a isca o dezbatere.

Boris Eldagsen a anunțat pe site-ul său că nu acceptă premiul Sony World Photography al Organizației Mondiale a Fotografiei pentru categoria creație deschisă, pe care l-a câștigat.

Eldagsen, care a studiat fotografia și artele vizuale la Academia de Artă din Mainz, arta conceptuală și intermedia – la Academia de Arte Frumoase din Praga și artele plastice – la Școala de Arte și Comunicare Sarojini Naidu din Hyderabad (India), a spus că a aplicat pentru a afla dacă concursurile sunt pregătite să accepte imagini AI. „Nu sunt”, a răspuns el.

La rândul lor, organizatorii concursului au declarat că nu știau în ce măsură a fost utilizată inteligența artificială pentru lucrare.

„Noi, comunitatea fotografilor, avem nevoie de o discuție deschisă. O discuție despre ce vrem să considerăm fotografie și ce nu. Este umbrela fotografiei suficient de încăpătoare pentru a permite imaginilor AI să intre sau ar fi asta o greșeală? Prin faptul că refuz premiul sper să accelerez această dezbatere”, a transmis Boris Eldagsen. El a subliniat că „imaginile generate de AI și fotografia nu ar trebui să concureze pentru un premiu ca acesta; sunt entități diferite”.

„AI nu este fotografie. Astfel, nu voi accepta acest premiu”, a conchis el și a sugerat ca premiul să fie donat unui festival de fotografie din Odesa (Ucraina).

Protestele activiștilor pentru mediu

Protestele activiștilor pentru mediu au continuat în 2023, ceva mai reduse ca număr, însă au vizat și anul acesta capodopere din diverse țări. Printre acestea s-au aflat lucrări de Frederick McCubbin, Edgar Degas, Claude Monet și Diego Velázquez.

În ianuarie, „Down on his luck”, important tablou al lui Frederick McCubbin de la Art Gallery of Western Australia din Perth, a fost acoperit cu logo-ul companiei de petrol și gaze Woodside într-un protest al organizației Disrupt Burrup Hub.

Doi protestatari pentru climă au împrăștiat vopsea pe vitrina și piedestalul sculpturii „Little Dancer Aged Fourteen” a lui Edgar Degas, la National Gallery of Art din Washington D.C.

Protestul din aprilie a avut ca scop să atragă atenția asupra crizei climatice. Protestatarii au cerut președintelui Joe Biden să declare urgență climatică și să oprească emiterea de noi permise de foraj și subvenții pentru combustibilii fosili. În spatele protestului a fost grupul Declare Emergency, iar două persoane au fost arestate.

Claude Monet a fost din nou vizat de protestatari. În luna iunie, două activiste au uns cu vopsea roșie și și-au lipit mâinile de geamul de protecție al „Le jardin de l’artiste à Giverny” (1900), tablou de Claude Monet expus de la Muzeul Național din Stockholm, împrumutată de la Muzeul d’Orsay din Paris, care a achiziționat-o în 1983.
Cele două protestatare au purtat tricouri cu sigla organizației de mediu Återställ Våtmarker, care a revendicat acțiunea și a susținut că „grădinile superbe precum cele din tabloul lui Monet vor fi în curând o amintire îndepărtată”.

În toamnă, doi activiști au fost arestați la National Gallery din Londra după ce au atacat „The Toilet of Venus/ La Venus del espejo”, de Diego Velázquez, cu ciocane. Pictura a fost retrasă din expoziție pentru a putea fi inspectată de conservatorii muzeului. Ea a fost readusă în expoziție. Gruparea care a revendicat acțiunea a fost Just Stop Oil.

În urma acestor acțiuni și a celor din 2022, autoritățile au început să emită sentințe – amenzi și luni de închisoare pentru vandalism.

Curtea Supremă americană vs. Andy Warhol

Curtea Supremă americană s-a pronunțat împotriva Fundației Andy Warhol în procesul privind încălcarea drepturilor de autor intentat fotografei Lynn Goldsmith referitor la seria de portrete „Prince”.

Judecătorii au decis cu 7 voturi la 2 în favoarea lui Goldsmith, susținând că „operele originale ale fotografei, ca și cele ale altor fotografi, au dreptul de a fi protejate prin drepturi de autor, chiar și față de artiști celebri”.

Verdictul dat de Curtea Supremă ar putea să creeze un precedent pentru cazurile care implică doctrina „fair use” (utilizare corectă, n.r.).

Sculpturile din Partenon aflate la British Museum

Sculpturile din Partenon aflate de mai mult de două secole la British Museum au ținut și anul acesta primele pagini ale entităților de presă, după ce autoritățile elene au făcut mai multe apeluri către muzeul londonez de returnare a lor.

Inițial, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a declarat că nu există planuri de returnare în Grecia a sculpturilor din Partenon aflate la British Museum, colecția fiind finanțată de contribuabili și protejată prin lege. Apoi a fost lansată, de primarul Londrei, Sadiq Khan, variantă că Grecia și Marea Britanie ar trebui să „împartă” artefactele ce alcătuiesc colecția cunoscută și sub numele de Elgin Marbles, o parte importantă a muzeului începând din 1816.

În luna septembrie, Mark Jones, fost director al muzeului V&A care a sugerat de asemenea că sculpturile de la Partenon ar putea fi împărțite cu Grecia, a fost numit director interimar al British Museum. Însă disputa continuă.

Furturi majore la British Museum