Președintele ICR: Regulamentul concursurilor pentru Veneția, actualizat. Rămâne provocarea bugetelor anuale

Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, vorbește într-un interviu acordat curatorial.ro despre metoda de selecție a proiectelor care reprezintă țara noastră la Bienala de la Veneția, de artă și de arhitectură, despre organizarea participării noastre la cele mai importante expoziții de gen din lume și despre provocările pe care le ridică birocrația în ceea ce privește un astfel de demers.

Organizatorii expoziției românești la Bienala de Arhitectură de la Veneția sunt Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe și Uniunea Arhitecților din România, comisarul român pentru bienală este Attila Kim, iar curatori ai proiectului sunt arhitecții Emil Ivănescu și Simina Filat, care l-au realizat împreună cu Anca Păsărin și Cătălin Berescu.

Proiectul „Acum – Aici – Acolo”, despre inovație și participare, care pune în prim plan idei vechi pentru un viitor sustenabil și proiecte noi ce pot fi baza unor dezvoltări, reprezintă România anul acesta la Bienala de Arhitectură.

„Vorbește despre creativitatea românească în general și că face o trece în revistă a unor opere. Ambele expoziții, de la Giardini și de la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistă de la Veneția, sunt foarte bine create, adaptate spațiului”, a declarat Liviu Jicman pentru curatorial.ro.

Bugetul prezenței României la Veneția

Pentru mulți, întregul demers pentru desemnarea reprezentantului României la Bienala de la Veneția și însemnătatea în sine a acestei prezențe sunt chestiuni aproape abstracte.

„Ne gândim să expunem mai explicit responsabilitățile instituționale. Până în prezent, implicarea Institutului Cultural Român constă în co-finanțarea, alături de Ministerul Culturii, a proiectului României și în oferirea, mai nou, a spațiului pentru secțiunea mai mică a proiectului – Noua Galerie a IRCCU Veneția”.

Cele două instituții alocă anual 1 milion de lei, cărora li se adaugă sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe. Dacă bugetul este stabilit de mai mulți ani, birocrația însă ar putea și este de dorit să fie simplificată.

România este de regulă între ultimele țări care își desemnează și anunță participanții la bienalele de artă și de arhitectură de la Veneția, deoarece implementarea proiectului nu poate începe decât după ce bugetul e securizat și contractele sunt semnate. Pe de altă parte, concursul ar putea fi organizat mai devreme. Până în prezent, toți participanții români au atras atenția cu privire la timpul scurt (cel mult patru luni) pe care îl au la dispoziție să pregătească expoziția.

„Vorbim despre o competiție cu mai multe proiecte și unul comun ce reunește secțiunile de la Pavilionul din Giardini și de la Noua Galerie a ICR. România este singura țară care are șansa să fie prezentă în două locuri la Veneția în timpul Bienalei, reușind să convingem organizatorii cu mențiunea că proiectul este unul unitar și nu este vorba despre două proiecte diferite. Organizatorii italieni au fost de acord cu asta. Există dezbateri în ceea ce privește aplicanții din România – unii dintre ei consideră o provocare să gândească un proiect în două spații care se află la ceva distanță unul de altul, dar, pe de altă parte, cred că această provocare este una utilă, pentru că se potențează reciproc”.

Alegerea proiectului ce reprezintă România la Veneția este făcută de un juriu internațional, care cuprinde un reprezentant comun al MAE și ICR, iar Institutul susține prezența experților străini.

„Bugetul total, adunând contribuția ICR și a Ministerului Culturii, este 1 milion de lei. Sigur, ne putem gândi la o suplimentare a lui în viitor, dar în același timp cred că trebuie să apreciem proiectele care se realizează astfel, pentru că e o competiție în care toți concurenții pleacă de la șanse egale – trebuie să gândească un proiect în limita acestui buget și a spațiului existent”, a subliniat Liviu Jicman.

Proiectul românesc de la Bienala de Artă 2024

Proiectul românesc prezentat la Bienala de Artă de la Veneția, care trebuie realizat cu un buget identic, nu a fost încă ales pentru anul viitor. Nu a fost demarat nici măcar concursul.

Dacă alte țări și-au anunțat deja reprezentanții, cu mai bine de un an înainte, România îl va afla ca de obicei: cel mai devreme, la finalul lunii decembrie sau, cel mai sigur, în ianuarie, cu doar trei luni înainte de debutul evenimentului.

„Am avut o întâlnire la nivelul celor trei instituții organizatoare – ICR, MC și MAE – am discutat deja regulamentul și am făcut mici actualizări unde era cazul, astfel încât să putem anunța concursul, iar în toamnă să derulăm etapele lui și să aflăm care este proiectul câștigător”, a mai declarat pentru curatorial.ro președintele Institutului Cultural Român. „Există mereu această provocare a bugetelor anuale. Cel puțin, ICR funcționează după un buget anual. Dar e bine ca măcar etapa de selectare să o putem face anul acesta”.

Cheltuielile pot fi angajate doar în anul următor, iar contractele pot fi semnate doar atunci când există un buget disponibil, astfel că în cazul celui anual trebuie așteptat până în luna ianuarie.

„Cel mult, putem fi într-o fază avansată cu concursul, însă el poate fi finalizat în ianuarie”, a adăugat Liviu Jicman.

Arhitectura și arta din România, pentru un public larg

Cât privește proiectul românesc de anul acesta de la Veneția, președintele ICR ia în calcul sprijinirea prezentării lui în țară și în străinătate, pentru ca „Acum – Aici – Acolo” să ajungă la cât mai mulți oameni.

„Trebuie să le trezim interesul. Și în ceea ce privește arhitectura, e bine să luăm în calcul inclusiv itinerarea proiectului. Am făcut la fel cu cel de la Bienala de Artă de anul trecut, proiectul coordonat de Adina Pintilie, «Tu ești un alt Eu: O catedrală a corpului». Proiectul de arhitectură de anul acesta poate fi prezentat atât internațional, cât și național. În plus, el se află în zona de întâlnire a mai multor domenii – arhitectură, arte, cercetare, istorie. Putem face mai multe pentru arhitectura din România, pentru a pune în lumină creativitatea ei”.

Toate pavilioanele de la Bienala de Arhitectură de la Veneția (20 mai – 26 noiembrie 2023), din Giardini și Arsenale, pot fi vizitate în baza unui bilet de 25 de euro valabil pentru o intrare la fiecare dintre ele. Locurile de expoziție pot fi vizitate și în zile diferite. Accesul la Noua Galerie a ICR este liber.

Fotografie principală: cadru din expoziția „Acum – Aici – Acolo”, Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023; Credit foto: curatorial.ro