Piața globală de artă se mută online, cu o revenire puternică a Asiei. Yayoi Kusama, în top10

Licitațiile de opere de artă la nivel mondial sunt în declin, acestea totalizând 14,9 miliarde de dolari în 2023, cu 14% mai puțin față de anul anterior, potrivit raportului anual al Artprice publicat la 6 martie.

„Această scădere a vânzărilor de artă plastică (pictură, sculptură, desen, fotografie, gravură, video, instalație, tapiserie și NFT) maschează un număr record de licitații (763.000), în creștere cu 5%, cu o explozie a vânzărilor de opere sub 1.000 de dolari (423.000) și o creștere de 285% a vânzărilor online”, a explicat, pentru AFP, Thierry Ehrmann, directorul Artprice, liderul mondial al informațiilor despre piața de artă.

Piața „s-a reorientat în mod clar către internet, sub impulsul noilor cumpărători a căror vârstă medie a scăzut de la 63 la 41 de ani în decurs de 22 de ani, chiar și pentru casele de licitații care aveau fobie de tehnologia digitală și care acum concurează pe web în detrimentul vânzărilor în interior, care sunt condamnate să dispară”, adaugă el.

Vânzările au crescut puternic în Asia, dar au scăzut în Occident cu peste 50 de milioane de dolari, mai spune Thierry Ehrmann.

Arta modernă (artiști născuți între 1860 și 1919) conduce detașat, cu 40% din totalul vânzărilor, urmată de arta postbelică (1920-1944) cu 25%, arta contemporană (post-1945) cu 17%, arta antică (înainte de 1759) cu 9% și arta secolului al XIX-lea (1760-1859) cu 8%.

Descoperire indiană

Piața americană rămâne lider, cu vânzări de 5,2 miliarde de dolari (în scădere cu 28% însă, din cauza lipsei unor colecții private mari și dispersate). China, pe locul al doilea, a revenit la performanțele de dinainte de pandemie, cu vânzări de 4,9 miliarde de dolari (+4%) și consolidarea Hong Kong-ului ca bastion al soft power-ului chinezesc.

În restul Asiei, au existat mari disparități: Japonia a pierdut 22% din vânzări, iar Coreea de Sud, 49%, în timp ce India a înregistrat o cifră record de 152 de milioane de dolari (+76%), vânzările fiind determinate în principal de marile nume indiene ale secolului XX.

Cu 1,8 miliarde de dolari (-15%), Regatul Unit rămâne pe locul al treilea, încă în declin după Brexit. Franța, cu vânzări în valoare totală de 875 de milioane de dolari (-11%), rămâne pe locul al patrulea, cu o creștere semnificativă a numărului de opere (aproximativ +80% față de 2011-2014).

Urmează Germania (372 de milioane de dolari), Italia (197 milioane de dolari) și Elveția (125 milioane de dolari), cu rezultate „stabile”, în timp ce Belgia (69 milioane de dolari) și Spania (27 milioane de dolari) sunt în creștere cu 21% și, respectiv, 31%. Artista Amrita Sher-Gil (1913-1941), deținea recordul indian cu tabloul „The Story Teller” (1937), care a ajuns la 7,4 milioane de dolari.

Prezență crescută a femeilor, NFT-urile în creștere

Anul 2023 a fost marcat de ascensiunea artistelor. Cinci dintre ele au intrat în Top 50 cele mai valoroase artiste din lume: Yayoi Kusama (189,7 milioane de dolari), Joan Mitchell (112,6 milioane), Georgia O’Keeffe (56,2 milioane), Louise Bourgeois (50,2 milioane) și Cecily Brown (46,6 milioane). Numărul tranzacțiilor cu aceste opere s-a triplat în decurs de zece ani. Numărul operelor cu prețuri de peste 1 milion se ridică acum la 206, față de 80 în 2013.

Yayoi Kusama a ocupat locul al optulea în top 10, între René Magritte și Gustav Klimt, în urma lui Pablo Picasso (1881-1973), Jean-Michel Basquiat (1960-1988), Zhang Daqian (1899-1983), Gerhard Richter (n. 1932), Andy Warhol (1928-1987) și Claude Monet (1840-1926), și înaintea lui Qi Baishi (1864-1957).

Anul trecut, NFT (certificate digitale de autenticitate) au luat naștere și în muzee (LACMA și MoMA în Statele Unite și Centrul Pompidou în Franța), unde „devin un produs secundar natural, așa cum se întâmplă la British Museum și la Luvru”, potrivit lui Thierry Ehrmann.

Casele de licitații le-au preluat și ele. Christie’s a făcut echipă cu casa de modă Gucci pentru o vânzare în luna iulie. Sotheby’s a deschis prima sa platformă de artă asistată de inteligența artificială, cu 500 de lucrări din ultima serie NFT a lui Véra Molnár, un pionier al artei digitale care a murit în decembrie.

După ce a scăzut dramatic în 2022, în urma prăbușirii criptomonedelor, piața NFT își revine la 22,7 milioane de dolari (+64,6%). Ringers #879 (The Goose), de Dmitri Cherniak, ajunge la 6,2 milioane de dolari.