Controverse în artă în 2022 – Inteligența Artificială, activiști de mediu vs. capodopere, Basquiat și FBI

Lumea artei nu a fost ocolită de controverse nici în 2022. Tehnologia contestată în ultimele 12 luni a fost Inteligența Artificială, după ce 2021 a fost marcat de NFT. Activiști de mediu din mai multe țări au ales să își susțină cauza atacând capodopere din mari muzee. FBI a fost implicat într-un caz privind mai mult de 20 de lucrări Jean-Michel Basquiat, iar un grup muzeal s-a implicat în controversa provocată de rochia lui Kim Kardashian de la Met Gala.

Inteligența Artificială, sfârșitul artei?

Rolul Inteligenței Artificiale părea să se concretizeze în august, când Jason Allen a câștigat marele premiu de 750 de dolari la Colorado State Fair Fine Arts Competition pentru „Théâtre D’opéra Spatial” (foto), o scenă fantastică generată de programul Midjourney.

Pe măsură ce vestea victoriei lui Allen s-a răspândit, s-a răspândit și o dispută pe internet despre Inteliganța Artificială. „Asistăm la moartea artei care are loc chiar sub ochii noștri”, se putea citi într-o postare pe Twitter.

De atunci, crearea unor programe ca DALL-E 2, Dream Studio și Lensa a continuat să alimenteze furia față de I.A. În plus, aplicațiile de editare a creațiilor au stârnit o discuție cu privire la faptul că artiștii nu sunt recompensați pentru lucrările lor care sunt folosite pentru a „antrena” aceste programe.

Da Vinci, van Gogh și Monet, atacați pe simeze

Arta este dintotdeauna o unealtă de protest. De secole, ea este folosită în acest scop și de terți. Dacă „Mona Lisa” a mai fost victimă secolul trecut, iar în ultimii ani și creații ale unora ca Ilya Repin au fost atacate, în 2022 capodopera lui Leonardo da Vinci a fost printre primele lucrări de artă vizate de grupări de activiști pentru mediu.

În ultimele luni, mai multe opere de artă din muzee britanice, italiene, germane, olandeze și australiene au fost subiectul protestelor activiștilor de mediu de la Just Stop Oil și afiliați.

Membri ai organizației au vandalizat, între altele, tablourile „Primavera”, de Sandro Botticelli, aflat la Galeriile Uffizi din Florența, „Sunflowers”, de Vincent van Gogh, aflat la National Gallery din Londra, „Les Meules” de Claude Monet, de la Muzeul Barberini din Potsdam, și „Fata cu cercel de perlă/ Girl with a Pearl Earring”, de Johannes Vermeer, aflat la Muzeul Mauritshuis din Haga.

Până în prezent, nicio lucrare nu a fost deteriorată, însă activiștii de mediu au reușit să atragă critici din partea publicului, a politicienilor și a specialiștilor în artă. Iar unii dintre ei au fost și judecați, amendați și închiși.

Activiștii și-au motivat alegerile: „Într-o lume în care doar o jumătate din resursele de azi vor fi disponibile, vom sfârși prin a ne omorî pe străzi pentru o bucată de pâine. Trebuie să înțelegem acum că nu va mai exista artă pe o planetă în colaps. Din acest motiv cerem profesioniștilor din artă să ni se alăture și să pună presiune pe Guvern (pentru a renunța la acordarea de licențe și subvenții pentru utilizarea de combustibili fosili, n.r.)”.

Basquiat, FBI, „Heroes & Monsters”

Muzeul de Artă din Orlando (Florida) anunța la începutul anului o expoziție cu mai mult de 20 de lucrări Jean-Michel Basquiat recent descoperite. Decizia avea să pornească un caz complicat în care s-a implicat și Biroul Federal de Investigații (FBI).

Anchetatorii FBI au confiscat în iunie operele din expoziţia „Heroes & Monsters” despre care există mărturii că ar conţine falsuri. Experţii federali au urmărit aceste lucrări încă din 2012, când au fost recuperate dintr-un depozit, la mai mult de două decenii de la moartea genialului artist.

Jordana Moore Saggese, profesor de istoria artei angajat de Orlando Museum of Art să ofere evaluare profesională în cazul a 27 de tablouri care au fost atribuite în mod contestat lui Jean-Michel Basquiat, a emis în iulie o declarație în care nega că a susținut vreodată că lucrările sunt autentice.

Setul de lucrări era supranumit „Basquiat Venice Collection”, iar profesoara a precizat că a fost de acord să facă o analiză pe baza unor fotografii. Dorind să se distanțeze de subiect, ea a primit și amenințări din partea fostului director al muzeului. Ancheta continuă.

Emblematica rochie a lui Marilyn Monroe, la Met Gala

Starleta Kim Kardashian a stârnit reacții negative după ce a purtat o rochie emblematică Marilyn Monroe la petrecerea de modă a anului, Met Gala, în luna mai la Muzeul Metropolitan de Artă. Indignarea publică, în mare parte din partea restauratorilor de produse textile, a fost atât de intensă încât Consiliul Internațional al Muzeelor a emis noi directive privind manipularea articolelor vestimentare istorice.

„Hainele cu valoare istorică nu ar trebui să fie purtate de nimeni, nici de personalități publice nici private”, a transmis organizația într-o declarație. „Prevenția este mai bună decât vindecarea. Un tratament greșit va distruge un obiect pentru totdeauna”.

Rochia în cauză era aceeași pe care Monroe a purtat-o în 1962, când i-a cântat lui John F. Kennedy la Madison Square Garden melodia „Happy Birthday, Mr. President”. Kardashian împrumutase rochia de la o colecție „Believe It or Not!” a Ripley din Orlando, un muzeu neacreditat. Acesta cumpărase piesa la licitație, în 2016, pentru 4,8 milioane de dolari. Kardashian a recunoscut că a slăbit mai mult de 7 kilograme pentru a purta rochia. Ulterior galei, presa a scris că obiectul vestimentar a suferit mici daune.